Destinaţia zilei: Parcul Naţional Călimani
Înfiinţarea parcului
Ideea de constituire a Parcul Naţional Călimani a fost lansată în anul 1975 de către Centrul de Cercetări Biologice Cluj, studiul de constituire fiind elaborat în 1976 de Inspectoratul Silvic Judeţean Suceava, în colaborare cu iniţiatorul şi la comanda Comisiei de Ocrotire a Monumentelor Naturii.
Articol de Dana Florea, 20 iulie 2014, 23:18 / actualizat: 14 august 2015, 10:46
Scopul principal pentru care a fost înfiinţat Parcul Naţional Călimani este cel de conservare a biodiversităţii florei şi faunei, menţinerea cadrului geografic natural, a habitatelor naturale. De asemenea, se urmăreşte dezvoltarea durabilă a zonei, astfel încât utilizarea resurselor naturale să nu contravină obiectivului de conservare stabilit prin planul de management al parcului. Ministerul Agriculturii, Pădurilor, Apelor şi Mediului în calitate de autoritate responsabilă cu buna administrare a reţelei naţionale de arii naturale protejate, a încredinţat administrarea Parcului Naţional Călimani, Regiei Naţionale a Pădurilor – Romsilva, respectiv Direcţiei Silvice Suceava, începând cu 22 mai 2004 – pentru o perioadă de 10 ani.
Atracţii turistice
Rezervaţia naturală 12 Apostoli
…un străvechi sanctuar de cult rostuit să adune sufletele celor vii, ale moşilor şi strămoşilor noştri la Ospăţul nemuriri…sau poate rezultatul migalei cu care natura a dăltuit, cu grijă, calcarul din inima muntelui, dăruind privirilor noastre forme ciudate precum „Moşul“, „Guşterul“, „Mucenicul“, „Mareşalul“, „Ramses“, „Godzila“, „Dragonii“, „Cezar“, „Nefertiti“ etc.
Cascadă Tihu
În amonte pe pârâul Umed, aflată la aproximativ 500 m de la confluenţa cu pârâul Tihu, cascada, cu o cădere de aproximativ 8 m, reprezintă un punct de atracţie deosebit.
Rezervaţia Iezerul Călimanului
Rezervaţia Lacul Iezer din Călimani este o arie protejată de interes naţional.
Se află în Munţii Călimani, la poalele Vârfului Răchitiş are o suprafaţă de 322 ha, şi reprezintă un lac de baraj natural (Lacul Iezerul Călimanilor) şi zona limitrofă, cu o vegetaţie de arbuşti de jneapăn (Pinus mugo) sau ienupăr (din genul Juniperus sibirica); cu specii floristice rare, printre care şi bujorul de munte (Rhododendron) cunoscut şi sub numele de smârdar, precum şi specii faunistice de mamifere, păsări, insecte, reptile şi batracieni, specifice Carpaţilor Orientali.
Negoiul Unguresc – Pietrosul
Reprezintă partea cea mai înalta şi spectaculoasă a Călimanului (Vf. Pietrosul 2100 m, Negoiu Unguresc – o creastă cu relief alpin total deosebită în comparaţie cu restul lanţului vulcanic.
