Ascultă Radio România Timișoara Live • 

Povestea bradului de Crăciun: Cine a adus obiceiul împodobirii pomului în România?

Sursa: RADOR

Povestea bradului de Crăciun: Cine a adus obiceiul împodobirii pomului în România?

Articol de Radio Timișoara, 25 decembrie 2016, 12:39 / actualizat: 25 decembrie 2016, 13:54

Una dintre nenumăratele legende legate de simbolistica bradului spune că odată, în vremuri foarte îndepărtate, au pornit la drum lung trei virtuţi surori (Speranţa, Iubirea şi Credinţa), căutând copacul care să le reprezinte: înalt ca Speranţa, mare ca Iubirea şi trainic precum Credinţa. După îndelungi căutări, surorile călătoare au găsit bradul, pe care l-au iluminat cu razele stelelor, devenind astfel primul pom sfânt împodobit de Crăciun.

Bradul este considerat un arbore sfânt pentru că vârful său se îndreaptă spre înaltul cerului dumnezeiesc, iar ramurile sale rămân permanent verzi, amintind de viaţa veşnică.

Cele mai vechi datini legate de bradul de Crăciun provin din Roma Antică, atunci când locuinţele erau împodobite cu un brad sau cu crenguţe de brad în timpul sărbătorilor.

Bradul era atârnat, uneori, de tavan cu vârful în jos, obicei pe care nimeni nu l-a putut descifra până în prezent, iar până în secolul XII, brazii de Crăciun nu erau împodobiţi.

În anul 1510 apare primul brad împodobit, la Riga, în Lituania, iar în anul 1521 prinţesa Hélene de Mecklenburg a adus la Paris obiceiul împodobirii bradului, după ce s-a căsătorit cu ducele de Orleans.

În 1584, pastorul şi cronicarul Baltazar Russow a scris despre tradiţia împodobirii unui pom în piaţă unde tinerii cântă şi dansează în jurul lui, după care îi dau foc.

În anul 1605 a fost înălţat primul brad de Crăciun într-o piaţă publică din Strasbourg, fiind împodobit cu mere roşii, iar în acelaşi an, la Breslau, ducesa Dorothea Sybille von Schlesian împodobeşte primul brad, în felul în care îl împodobim şi astăzi.

Bradul de Crăciun a ajuns în Statele Unite, în anul 1749, odată cu coloniştii germani stabiliţi în Pennsylvania şi cu mercenarii plătiţi să lupte în Războiul de Secesiune, iar în anul 1804, soldaţii din Fort Dearborn au tăiat brazi din pădure cu care şi-au decorat barăcile în timpul sărbătorilor de iarnă, dedicate Naşterii Mântuitorului.

În anul 1841 apare în Anglia primul brad de Crăciun, atunci când prinţul Albert a dăruit un exemplar soţiei sale, celebra regină Victoria, şi l-a instalat la castelul Windsor. În vârful bradului era instalat un înger înlocuit, ulterior, cu o stea, pentru a aminti de steaua văzută de cei trei magi veniţi de la răsărit.

În anul 1836, împodobirea bradului a fost legalizată pentru prima dată în statul Alabama, în anul 1878 au apărut globurile confecţionate din sticlă argintată de Thuringia, iar în anul 1882, după patentarea becului electric de către Thomas Edison, Eduard Johnson, un prieten al acestuia, a realizat prima împodobire a bradului de Crăciun cu beculeţe colorate care au înlocuit lumânările.

În anul 1880, obiceiul împodobirii bradului a ajuns şi la Casa Albă din Washington, dar ulterior, a fost interzis de preşedintele Theodore Roosevelt, motivând pericolul unui incendiu şi necesitatea protejării mediului, tradiţia fiind reluată abia în anul 1923 şi păstrată până în prezent.

Începând din anul 1930, brazi de mari dimensiuni au fost amplasaţi în pieţe sau locuri publice, iar în anii ’70 au apărut brazii artificiali.

La noi a existat obiceiul butucului de Crăciun, ritual azi dispărut, dar atestat încă de la romani, care presupunea că un trunchi de brad tăiat (jertfit) era ars pe vatră în noaptea de 24 spre 25 decembrie, pentru a simboliza moartea şi renaşterea divinităţii, a zeului autohton Crăciun.

Un alt obicei moştenit de români de pe vremea dacilor era cultul pentru brad, pe care îl mai găsim şi astăzi în unele zone ale ţării, şi anume bradul era tăiat la nuntă sau la moartea cuiva, fiindcă în cadrul ritualului de înmormântare bradul reprezenta „nunta” mortului cu divinitatea şi natura.

Primul brad împodobit la sărbătorile Crăciunului a fost cel de la palatul principelui Carol I de Hohenzollern, după venirea în Principatele Române, în anul 1866, astfel că de atunci, în noaptea de Crăciun, prinţii şi prinţesele invitate la palat împodobeau bradul.

Aşadar de 150 de ani românii nu îşi imaginează sărbătoarea Crăciunului fără bradul împodobit în casă, sau într-un spaţiu public, iar ritualul împodobirii bradului a devenit unul dintre cele mai pline de bucurie momente ale sărbătorilor de iarnă, în aşteptarea darurilor lui Moş Crăciun.

Sursa: RADOR

 

Românii aleg relaxarea peste graniță: ștrandul termal din Makó, destinație preferată de Anul Nou
Fapt divers duminică, 4 ianuarie 2026, 15:31

Românii aleg relaxarea peste graniță: ștrandul termal din Makó, destinație preferată de Anul Nou

Sute de români au ales să își petreacă zilele libere din preajma Anului Nou la ștrandul termal din Makó, Ungaria, aflat la doar 20 de...

Românii aleg relaxarea peste graniță: ștrandul termal din Makó, destinație preferată de Anul Nou
Revelion în stradă la Arad: mii de oameni au întâmpinat Anul Nou cu focuri de artificii în centrul orașului
Fapt divers joi, 1 ianuarie 2026, 18:45

Revelion în stradă la Arad: mii de oameni au întâmpinat Anul Nou cu focuri de artificii în centrul orașului

Mii de oameni au petrecut Revelionul în stradă, în centrul Aradului, iar cei mai mulți au venit special pentru focurile de artificii. Primăria...

Revelion în stradă la Arad: mii de oameni au întâmpinat Anul Nou cu focuri de artificii în centrul orașului
Mii de oameni la concertul de Revelion din Timișoara: Piața Victoriei a vibrat cu Ruslana și Lupii lui Calancea
Fapt divers joi, 1 ianuarie 2026, 11:57

Mii de oameni la concertul de Revelion din Timișoara: Piața Victoriei a vibrat cu Ruslana și Lupii lui Calancea

Mii de timișoreni și turiști au ieșit din case în noaptea de Revelion pentru a sărbători trecerea dintre ani în Piața Victoriei din...

Mii de oameni la concertul de Revelion din Timișoara: Piața Victoriei a vibrat cu Ruslana și Lupii lui Calancea
Cum ne îmbrăcăm de Revelion: sfaturi de la designerul Laura Chiriță pentru o ținută reușită
Fapt divers miercuri, 31 decembrie 2025, 10:29

Cum ne îmbrăcăm de Revelion: sfaturi de la designerul Laura Chiriță pentru o ținută reușită

Ținuta de Revelion trebuie să fie, înainte de toate, o alegere personală. Nu contează doar ce purtăm, ci și cum ne simțim în hainele alese,...

Cum ne îmbrăcăm de Revelion: sfaturi de la designerul Laura Chiriță pentru o ținută reușită
Fapt divers luni, 29 decembrie 2025, 16:20

Ruslana, Lupii lui Calancea și Phaser, de Revelion la Timișoara. Transport public prelungit

Revelionul din centrul Timișoarei va debuta cu un concert susținut de trupa timișoreană Phaser, care va încălzi atmosfera în Piața Victoriei...

Ruslana, Lupii lui Calancea și Phaser, de Revelion la Timișoara. Transport public prelungit
Fapt divers sâmbătă, 27 decembrie 2025, 13:15

WhatsApp schimbă regulile din 2026

Cea mai populară aplicație de mesagerie din lume va introduce nume de utilizator, permițând comunicarea fără afișarea numărului de telefon....

WhatsApp schimbă regulile din 2026
Fapt divers joi, 25 decembrie 2025, 10:15

Familia Regală a României a primit colinda dubașilor din Săvârșin. Tradiție păstrată la Castelul Regal

Ceata dubașilor din Săvârșin este formată din feciori necăsătoriți, iar obiceiul era tradiția preferată a regelui Mihai I. La castel,...

Familia Regală a României a primit colinda dubașilor din Săvârșin. Tradiție păstrată la Castelul Regal
Fapt divers joi, 25 decembrie 2025, 09:49

Crăciunul în Banat: colindatul cu dubele și masa tradițională, obiceiuri păstrate din generație în generație

Sărbătoarea nașterii Mântuitorului Iisus Hristos este cinstită prin colinde, jocuri, port tradițional sau bucate. Colindatul cu dubele Obiceiul...

Crăciunul în Banat: colindatul cu dubele și masa tradițională, obiceiuri păstrate din generație în generație