Românii cheltuie peste 90% din venituri

Venitul mediu total al unei gospodării în România a fost, în trimestrul II din 2014, de 2.452 de lei/lună, în timp ce cheltuielile totale au reprezentat 90,1% din nivelul veniturilor totale, arată datele Institutului Naţional de Statistică.

Articol de Carla Chiu, 7 octombrie 2014, 11:53

Potrivit rezultatelor anchetei bugetelor de familie, în trimestrul II 2014, veniturile totale medii lunare au reprezentat, în termeni nominali, 2.452 lei pe gospodărie şi 919 lei pe persoană. Veniturile băneşti au fost, în medie, de 2.087 lei lunar pe gospodărie (782 lei pe persoană), iar veniturile în natură de 365 de lei lunar pe gospodărie (137 lei pe persoană).

Salariile şi celelalte venituri asociate lor au format cea mai importantă sursă de venituri (51,2% din veniturile totale ale gospodăriilor).

Veniturile totale medii pe o gospodărie din mediul urban au fost cu 33,9% mai mari decât ale gospodăriilor din mediul rural şi cu 12,4% mai mari faţă de ansamblul gospodăriilor. În mediul urban, veniturile gospodăriilor au provenit în proporţie de 63,5% din salarii, de 23,6% din prestaţii sociale, veniturile în natură reprezentând 7,3% din total.

În mediul rural, principala sursă a veniturilor gospodăriilor a reprezentat-o producţia agricolă, care a asigurat 36,3% din totalul veniturilor.

Cheltuielile totale ale populaţiei au fost, în trimestrul II 2014, în medie, de 2.210 lei lunar pe gospodărie (828 lei pe persoană) şi au reprezentat 90,1% din nivelul veniturilor totale.

Principalele destinaţii ale cheltuielilor efectuate de gospodării sunt consumul de bunuri alimentare, nealimentare, servicii şi transferurile către administraţia publică şi privată şi către bugetele asigurărilor sociale, sub forma impozitelor, contribuţiilor, cotizaţiilor, precum şi acoperirea unor nevoi legate de producţia gospodăriei (hrana animalelor şi păsărilor, plata muncii pentru producţia gospodăriei, produse pentru însămânţat, servicii veterinare). Cheltuielile pentru investiţii, destinate pentru cumpărarea sau construcţia de locuinţe, cumpărarea de terenuri şi echipament necesar producţiei gospodăriei, cumpărarea de acţiuni etc. deţin o pondere foarte mică în cheltuielile totale ale gospodăriilor populaţiei (doar 0,4%).

Unele particularităţi în ceea ce priveşte mărimea şi structura cheltuielilor totale de consum sunt determinate de mediul de rezidenţă. Astfel, în timp ce nivelul mediu lunar pe o gospodărie al cheltuielilor totale de consum, este mai mare în urban faţă de rural cu 429 lei, cel pentru consumul alimentar este mai mare cu numai 47 lei. Aceasta derivă din faptul că, în rural, 42,3% din cheltuielile pentru consumul alimentar reprezintă contravaloarea consumului din resurse proprii, în timp ce în mediul urban, consumul de produse alimentare din resurse proprii a acoperit 18,7% din cheltuielile pentru consumul alimentar.

Conform clasificării standard pe destinaţii a cheltuielilor de consum, produsele alimentare şi băuturile nealcoolice au deţinut, în trimestrul II 2014, în medie, 41,3% din consumul gospodăriilor.

O componentă a consumului, cu pondere relativ mare în cheltuieli, este legată de locuinţă (apă, energie electrică şi termică, gaze naturale, combustibili, mobilier, dotarea şi întreţinerea locuinţei). În trimestrul II 2014, aceasta a reprezentat 19,5% din cheltuielile totale de consum. În cadrul cheltuielilor cu locuinţa cea mai mare pondere a deţinut-o cheltuielile necesare funcţionării şi încălzirii locuinţei (15,6%). La polul opus s-au situat cheltuielile efectuate de gospodării pentru hoteluri, cafenele şi restaurante (1,5%) şi cele pentru educaţie (0,5%).

Sursa foto: antena3.ro