Ministerul Tineretului şi Sportului a preluat Stadionul Arcul de Triumf de la Compania Naţională de Investiţii
Ministerul Tineretului şi Sportului a preluat, astăzi, oficial, Stadionul Arcul de Triumf de la Compania Naţională de Investiţii, care a realizat lucrările de construcţie şi amenajare a obiectivului în vederea găzduirii la Bucureşti a patru meciuri din cadrul Campionatului European de fotbal.
Stadionul Arcul de Triumf | Foto: gsp.ro
Articol de Adrian Schindarli, 9 februarie 2021, 13:31
Stadionul Arcul de Triumf | Foto: gsp.ro
Evenimentul de preluare s-a desfăşurat într-o conferinţă de presă la sediul MTS, deşi iniţial fusese programat la 28 ianuarie la Stadionul Arcul de Triumf. Amânarea şi mutarea evenimentului au venit pe fondul acuzelor lansate de Federaţia Română de Rugby, care solicită MTS cedarea Stadionului Arcul de Triumf în folosinţă gratuită pentru 49 de ani, aşa cum prevăd documentele semnate înainte de predarea fostului stadion pentru modernizare.
Ministrul Eduard Novak a declarat, marţi, în conferinţa de presă, că preluarea de către MTS a Stadionului Arcul de Triumf este o ‘bucurie’.
‘Am semnat protocolul cu Ministerul Dezvoltării (n.r. – Ministerul Dezvoltării realizează investiţiile în infrastructură prin Compania Naţională de Investiţii), iar de azi încolo Stadionul Arcul de Triumf este în posesia noastră. Pentru noi, ca organizaţie, azi este o sărbătoare. Am vizitat Stadionul Arcul de Triumf şi pot să spun că te simţi acolo ca în vestul Europei. Consider că ar trebui să fie o bucurie pentru toată lumea, pentru că este un colos, un stadion foarte frumos’, a spus ministrul.
‘Din păcate suntem acuzaţi şi puşi la zid de fanii rugby-ului care au fost induşi în eroare. Ei nu cunosc realitatea şi situaţia juridică a stadionului şi consideră că MTS va naţionaliza şi va defrişa rugby-ul românesc. Această investiţie de 40 de milioane de euro a statului român nu se justifică să fie dată în administrarea Federaţiei Române de Rugby. Vă asigur că acest stadion va fi super bine administrat de Ministerul Tineretului şi Sportului’, a adăugat Eduard Novak.
La 28 ianuarie, Federaţia Română de Rugby a acuzat Ministerul Tineretului şi Sportului, într-un comunicat de presă, că încearcă să ‘naţionalizeze’ Stadionul Arcul de Triumf, după ce acesta a fost construit de Compania Naţională de Investiţii, notează Agerpres.
„Federaţia Română de Rugby a luat act de propunerea Ministerului Tineretului şi Sportului de a lansa în dezbatere publică proiectul de hotărâre de guvern privind trecerea Stadionului Naţional de Rugby Arcul de Triumf în folosinţă exclusivă a Ministerului Tineretului şi Sportului. Suntem de-a dreptul consternaţi de această poziţionare şi vom lua toate măsurile legale şi umane pentru a evita această noua naţionalizare pusă la cale de MTS. Îi asigurăm pe toţi cei care nu vor să ţină cont de documente şi de istoria de peste 108 ani, că nu vom capitula şi vom lupta pentru stadionul nostru. Sperăm că domnul ministru Novak va respecta documentele, tradiţia şi istoria sportului nostru şi va reda dreptul de folosinţă gratuită pe 49 de ani Federaţiei Române de Rugby. Nu credem ca domnul Novak va încerca să se situeze deasupra deciziei Regelui Carol şi primarului Grigore Gheorghe Cantacuzino care au dat acest teren pentru rugby. Speram să nu fie părtaş la o asemenea pagina de ruşine a sportului românesc”,
FRR
FRR a mai precizat că va ‘lupta’ inclusiv în instanţă pentru stadionul său, se arăta în comunicatul FRR de la acea dată.
De cealaltă parte, MTS a precizat că de investiţia făcută de statul român în această arenă trebuie să poată beneficia şi alte sporturi. MTS susţine că este ‘administrator de drept al acestui obiectiv de interes naţional’ şi că pe noua arenă vor avea loc în continuare meciuri ale echipelor naţionale de rugby, dar şi alte competiţii sportive în baza unui calendar gestionat de minister. În opinia conducerii MTS, nu există prevederi legale pentru revenirea în folosinţă gratuită către Federaţia Română de Rugby.
De altfel, ministerul a acuzat FRR că vrea să obţină venituri de pe urma noului stadion, deşi acesta a fost construit din bani publici. ‘Nu poate fi acceptată ipoteza ca o persoană juridică de drept privat, respectiv o singură federaţie sportivă să încerce să forţeze primirea dreptului unic de folosinţă gratuită asupra acestui centru sportiv şi să obţină venituri de pe urma sa. Ministerul Tineretului şi Sportului sprijină sportul şi sportivii români şi nu poate accepta situaţia ca anumite persoane sau grupuri de interese să realizeze profit de pe urma unei investiţii a statului’, a notat MTS într-un comunicat de presă.
Suporterii de rugby din România au format, la 7 februarie, un lanţ uman în jurul Stadionului Arcul de Triumf în semn de protest faţă de preluarea de către Ministerul Tineretului şi Sportului a arenei recent construite de Compania Naţională de Investiţii. Ei au afişat pancarte pe care era inscripţionate mesaje precum ‘Stroe şi Novak au defrişat stejarii’, ‘Atenţie, rechini imobiliari’, dar şi un banner cu ‘Arcul e casa rugby-ului’ care a fost legat de gardul noului stadion.
La 4 decembrie 2020 a avut loc recepţia proiectului de investiţii Stadionul Arcul de Triumf, realizat de Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării şi Administraţiei, prin Compania Naţională de Investiţii. Stadionul Arcul de Triumf, care a costat 37 de milioane de euro, este al doua arenă finalizată dintre cele patru pe care România s-a angajat că le va moderniza pentru organizarea EURO 2020 la Bucureşti. Primul a fost Stadionul Steaua, a cărui recepţie a avut loc la 27 noiembrie 2020. Celelalte două arene pe care România le-a ales pentru a le moderniza sunt Rapid, care este aproape de finalizare, şi Dinamo, la care lucrările încă nu au început. Din cauza unor probleme juridice, reconstrucţia stadionului Dinamo a fost amânată şi s-a luat decizia ridicării unei noi arene în interiorul parcului sportiv.
România a primit organizarea a patru meciuri din cadrul Campionatului European din 2020 pe Arena Naţională din Capitală. EURO 2020, ediţie aniversară care celebrează 60 de ani de la primul Campionat European, se va desfăşura în perioada 11 iunie – 11 iulie 2021 în 12 oraşe: Bucureşti (România), Baku (Azerbaidjan), Copenhaga (Danemarca), Londra (Anglia), Munchen (Germania), Budapesta (Ungaria), Roma (Italia), Amsterdam (Olanda), Dublin (Irlanda), Sankt Petersburg (Rusia), Glasgow (Scoţia), Bilbao (Spania).
