Ascultă Radio Timișoara Live

Expoziția de afișe din „epoca” lui Kádár, la Memorialul Revoluției din Timișoara

Patruzeci de afișe din colecția Muzeului Național Maghiar de la Budapesta pot fi văzute, până în 13 aprilie 2023, în expoziția intitulată „Pete de culoare ale cotidianului afișat în epoca lui János Kádár (1957 – 1989)”, expoziție găzduită de  Memorialul Revoluției din Timișoara, cu sediul pe strada Oituz nr. 2 B.

Expoziția de afișe din „epoca” lui Kádár, la Memorialul Revoluției din Timișoara

Articol de Simona Stoița, 18 martie 2023, 19:29

Curator al expoziției: Traian Drăgan, istoric, muzeograf al Muzeului Național Maghiar din Budapesta.

Expoziția este organizată de Asociația „Memorialul Revoluției 16-22 Decembrie 1989” din Timișoara, în parteneriat cu Muzeul Național Maghiar de la Budapesta.

Detalii despre expoziție în interviul acordat, pentru Radio Timișoara, de Gino Rado, președinte al Asociației „Memorialul Revoluției 16-22 Decembrie 1989”:

„Este vorba despre o colaborare cu Muzeul Național Maghiar din Budapesta. De fapt, în acest an, 2023, vor fi mai multe colaborări cu Muzeul Național al Ungariei. Expoziția prezentă se referă la perioada comunistă din Ungaria, mai précis, la „epoca” János Kádár.

Modul de prezentare a acestei perioade comuniste, a lui János Kádár, este una mai inedită pentru că se compune dintr-o selecție de afișe din acea vreme.

Afișele sunt un document istoric care chiar dacă are anumite limite, totuși prezintă cotidianul acelor timpuri din foarte multe perspective. De la social, economic, politic, artistic, ne putem face o imagine despre cum a fost văzută Ungaria din interiorul perioadei comuniste.

În expoziția „Pete de culoare ale cotidianului afișat în epoca lui János Kádár (1957-1989)” sunt afișe care de fapt, prin aceste „pete de culoare”, nu vor spune altceva decât că în ciuda faptului că era o perioadă gri, și comunismul era un „gri”, iată că avea și ea „ineditul” ei, chiar dacă era o perioadă de dictatură mai „moale”, spuneau maghiarii. În Ungaria existau mici „pete de culoare” care voiau să spună oarecum că în tot acel „gri”, în acea perioadă grea în care oamenii își duceau viața de zi cu zi, totuși mai erau și lucruri bune, pozitive.

Cei care vor vizita această expoziție cred că vor fi surprinși că cele două istorii, perioada comunistă a Ungariei și a României, au foarte multe lucruri comune.

Poate spunem că sunt afișe oarecum banale, dar și acestea erau supuse unei cenzuri foarte puternice. La fel ca în România, și în Ungaria exista cenzură, o cenzură foarte atentă cu absolut orice apărea în spațiul public. Afișele erau selectate și cenzurate foarte atent. Chiar dacă temele sunt diverse, chiar dacă ne referim poate la tema de divertisment, chiar și acolo cenzura a fost foarte atentă la ceea ce apărea pe afișe. Traiul de zi cu zi, prezentat în aceste afișe, seamănă cu ceea ce am trăit și noi în România. Diferența este că totuși în România dictatura a fost mai profundă, mai dură, mai rigidă, decât în Ungaria.

Este știut de către cei care au trăit în Ungaria, Kádár János la început nu a fost deloc iubit de poporul maghiar, dar, în timp, a dus o politică mai „maleabilă”, a încercat să „înmoaie” această politică tipic comunistă și a devenit mult mai apropiat față de popor, în anii ’80, către sfârșitul perioadei de conducere. A avut această posibilitate și aceste abilități de a încerca și de a reuși până la urmă să se apropie de popor. Ceaușescu nu a avut sub nicio formă aceste sensibilități și încercări de apropiere față de propriul popor.

Muzeul Național al Ungariei are o bază vastă de date, afișe foarte multe, și bine păstrate. A fost dificil să fie selectate pe diverse teme. Datorită spațiului, ne-am rezumat la un număr de patruzeci de afișe care încearcă să acopere cât mai multe teme din ceea ce însemna comunismul în Ungaria.

Avem bucuria de a colabora cu Muzeul Național Maghiar, prin intermediul istoricului Traian Drăgan, originar din România, din Timișoara, muzeograf al Muzeului Național Maghiar. Cu dânsul avem o relație de colaborare de mai mult timp și astfel s-a realizat această expoziție, primul proiect comun cu Muzeul Național al Ungariei. Colaborarea va continua și vă putem spune că vom avea și a doua expoziție de afișe, împreună cu Muzeul Național Maghiar, în toamna acestui an, 2023, când vom vorbi despre 1989, despre cum a fost văzută Revoluția din România, prin afișele din Ungaria, și cum a fost percepută politica Europei Centrale și de Est, din punctul de vedere al societății maghiare.

Încercăm să dezvoltăm relații de colaborare prioritar cu fostele țări comuniste din Europa Centrală și de Est. Vom avea foarte multe expoziții cu parteneri străini. Am început anul în forță. Deja am avut o expoziție despre istoria Revoluției Solidarność din Polonia. Va urma expoziția „Copilăria în Gulag”, realizată de Muzeul Național de Istorie al Moldovei din Chișinău. Apoi, va fi expoziția prezentată de Muzeul Național de Istorie din Tirana (Albania). Vom avea și expoziția unui fost corespondent de război, José Nicolas, jurnalist și fotograf francez, cu o serie de fotografii pe care le-a realizat în România, în decembrie 1989. Vom avea o expoziție de la Berlin despre comunismul din Republica Democrată Germania. Ne încadrăm în istoria perioadei comuniste și cu expoziții românești – expoziția de la Memorialul Victimelor Comunismului și al Rezistenței, Fundația Academia Civică, despre eroinele noastre, expoziția intitulată „Dușmance ale poporului”, femei care au avut curajul să lupte împotriva regimului comunist, iar la finalul anului va fi o expoziție unică în România, realizată de mai multe muzee și memoriale din România, în jur de douăzeci de instituții și parteneri, precum Muzeul Național de Istorie, muzee județene, Memorialul „Iuliu Maniu” de la Bădăcin (județul Sălaj), Memorialul Gherla, Memorialul Aiud (județul Alba), Memorialul Pitești (județul Argeș), și multe altele. Sub genericul „Rețeaua Memoriei” va fi o expoziție consistentă, patronată de Academia Română și de ICOM (Consiliul Internațional al Muzeelor).

Printre expozițiile perfectate se vor regăsi și alte expoziții surprize. De exemplu, la începutul lunii aprilie 2023, vom avea o expoziție de fotografii, din Ucraina, realizate de o jurnalistă din Republica Moldova, de origine română, care a făcut aceste fotografii în regiunea Harkov și Kiev, imediat după retragerea trupelor rusești din acele zone, o expoziție impresionantă, o expoziție prin care și noi dorim să atragem atenția asupra războiului care este aproape de noi. Trebuie să încercăm și noi să fim alături de poporul ucrainean.” apreciază Gino Rado, președintele Asociației „Memorialul Revoluției 16-22 Decembrie 1989” din Timișoara.

AUDIO/Gino Rado, președinte al Asociației „Memorialul Revoluției 16-22 Decembrie 1989” (interviu difuzat în emisiunea „Cultura la doi pași”, Radio Timișoara):

Interviu acordat, pentru Radio Timișoara, de Traian Drăgan, istoric, muzeograf al Muzeului Național Maghiar din Budapesta, curator al expoziției „Pete de culoare ale cotidianului afișat în epoca lui János Kádár (1957 – 1989)”:

„A fost un lucru deosebit să fiu aici, la Memorialul Revoluției, având în vedere că sunt timișorean.

La Timișoara am adus o selecție de patruzeci de afișe care acoperă întreaga epocă a lui Kádár. De ce are această expoziție titlul „Pete de culoare ale cotidianului afișat în epoca lui János Kádár (1957-1989)”? De ce am pus 1989, când în expoziție avem afișe doar până în 1988? În 1988, Kádár este deposedat de putere, dar se „făurește” o poziție, care nu a existat până atunci, de președinte al Partidului Muncitoresc Socialist Ungar. A fost președinte onorific. Pentru el această apartenență de partid a fost  hotărâtoare, deși rolul său se termină practic în 1988. De aceea apare anul 1989 în titlul expoziției.

Afișele sunt expuse cronologic și tematic. În sala 2 avem afișul comercial, reclame ale televiziunii maghiare din anii ’80, unde cei care am trăit anii ’80 putem face diferența. Prima sală începe cu Revoluția din 1956 și cu percepția lui Kádár despre această revoluție. Este interesant că expoziția se termină cu „înmormântarea” simbolică la Paris a fostului prim-ministru, Imre Nagy, în 1988. Deci, Kádár își începe evoluția ca lider al Ungariei, în „umbra” Revoluției din 1956, și o încheie tot în „umbra” acestei revoluții, prezentând un afiș de limbă franceză, acest ultim afiș din expoziție fiind folosit cu un an mai târziu, în 1989, la „reînhumarea” simbolică din Piața Eroilor de la Budapesta.

Un exemplu, afișul comercial. În sistemul socialist românesc și maghiar nu putem vorbi de concurență între fabrici, firme producătoare sau prestatoare de servicii. Funcția afișului este să arate că putem să producem, dar nu veți găsi niciunde, să zicem, că „rulmenții de Bârlad” sunt mai buni decât „rulmenții de Craiova”… Cine dorește să realizeze acest afiș? Cine plătește? Desigur, și în Republica Populară Ungară a existat cenzură. Dar cenzura era mult mai „moale”, mai puțin vigilentă. Existau trei categorii – permis, tolerat și interzis. Cu timpul, începând din 1965, produse culturale, printre care și afișe, poezii, romane, din ce în ce mai puține intrau în categoria operelor interzise. Cele mai multe erau cele tolerate. Ulterior, după schimbările de regim, autorii operelor culturale „sprijinite” au fost cei etichetați ca „sprijinitori” ai unui sistem apus.

Afișul, în general, este pentru toată lumea. Nu putem să zicem că avem un public țintă pentru un afiș, deoarece oricine poate să treacă prin fața lui. Prin această expoziție dorim să ne adresăm în primul rând tinerilor și oamenilor deschiși în gândire. Deși afișul, ca document istoric, are limitele sale (bidimensional, cu un desen și text minim), ne poate spune multe, dar trebuie să știm cum să ne uităm la un afiș.

Este mai mult decât un proiect. Este un angajament deja din partea Muzeului Național Maghiar și a Asociației „Memorialul Revoluției 16-22 Decembrie 1989” din Timișoara ca în luna noiembrie 2023 să ne prezentăm cu o expoziție referitoare la Revoluția Română din 1989, refelectată în afișul maghiar. Punem în context schimbările politice din Ungaria, Revoluția Română din 1989 și afișul maghiar din 1989-1990.

Domnul Gál Vilmos, șef Secție de Istorie modernă a Muzeului Național Maghiar, a fost foarte bucuros pentru ceea ce a văzut aici, pentru deschiderea de care s-a dat dovadă, pentru primirea extraordinară de la Timișoara.

În acest an, 2023, vă doresc să aveți cât mai multe evenimente culturale care să atragă lumea, tineri și vârstnici deopotrivă, de toate categoriile, să cunoască acest oraș frumos!” (Traian Drăgan, istoric, muzeograf, curatorul expoziției)

AUDIO/Traian Drăgan, istoric, muzeograf al Muzeului Național Maghiar din Budapesta, curator al expoziției „Pete de culoare ale cotidianului afișat în epoca lui János Kádár (1957 – 1989)”; (interviu difuzat în emisiunea „Cultura la doi pași”, Radio Timișoara):

AUDIO/Reportaj de la vernisarea expoziției „Pete de culoare ale cotidianului afișat în epoca lui János Kádár (1957 – 1989)”; impresii de la vizitatori, elevi ai Liceului Teoretic „Bartók Béla”, Timișoara, 10 martie 2023):

Sursa foto de la eveniment: Radio Timișoara, 10 martie 2023.

Articol de Simona Stoița, realizator Radio Timișoara.

 

Noaptea Muzeelor: Proiecţii de video-mapping pe Castelul Corvinilor
Cultură miercuri, 15 mai 2024, 07:00

Noaptea Muzeelor: Proiecţii de video-mapping pe Castelul Corvinilor

Noaptea Muzeelor prilejuiește vizitatorilor Castelui Corvinilor o sesiune de video-mapping, prin care vor putea afla povestea neamului Corvinilor....

Noaptea Muzeelor: Proiecţii de video-mapping pe Castelul Corvinilor
Târgul de Carte Gaudeamus Radio România revine la Oradea
Cultură marți, 14 mai 2024, 19:49

Târgul de Carte Gaudeamus Radio România revine la Oradea

Până în data de 19 mai, editurile prezente vor prezenta cele mai recente titluri la prețuri accesibile. Președintele de onoare al acestei...

Târgul de Carte Gaudeamus Radio România revine la Oradea
Muzeul de Artă din Timișoara refuză să organizeze Noaptea Muzeelor
Cultură marți, 14 mai 2024, 19:46

Muzeul de Artă din Timișoara refuză să organizeze Noaptea Muzeelor

Angajații Muzeului Național de Artă din Timișoara nu vor deschide porțile instituției de cultură în data 18 mai, nemulțumiți de nivelul...

Muzeul de Artă din Timișoara refuză să organizeze Noaptea Muzeelor
Demonstrații de luptă, parade costumelor militare și degustări după rețete antice, în weekend la Arad
Cultură marți, 14 mai 2024, 19:36

Demonstrații de luptă, parade costumelor militare și degustări după rețete antice, în weekend la Arad

“Noaptea Muzeelor”, eveniment ajuns la cea de-a XX-a ediție în Europa, se va desfășura pe parcursul a trei zile la Arad. Festivalul de...

Demonstrații de luptă, parade costumelor militare și degustări după rețete antice, în weekend la Arad
Cultură joi, 9 mai 2024, 18:37

Una dintre cele mai frumoase picturi semnate de Nicolae Grigorescu, expusă la Arad

Mai multe opere rare ale pictorului Nicolae Grigorescu vor fi expuse timp de o lună la Muzeul de Artă din Arad. Expoziţia este una aniversară,...

Una dintre cele mai frumoase picturi semnate de Nicolae Grigorescu, expusă la Arad
Cultură miercuri, 8 mai 2024, 12:58

BANATISSIMO, competiție de măiestrie interpretativă cu tineri instrumentiști

CONCURSUL EUROREGIONAL DE CORZI GRAVE „BANATISSIMO”, aflat la a cincea ediție, se deschide vineri, 10 mai, ora 9:00, la Liceul de Artă „Ion...

BANATISSIMO, competiție de măiestrie interpretativă cu tineri instrumentiști
Cultură miercuri, 8 mai 2024, 09:44

Abonamente speciale la Festivalul de Teatru Nou de la Arad

Mai multe teatre și trupe de actori din țară și din străinătate sunt prezente la ediția a IX-a a Festivalului Internațional de Teatru Nou de...

Abonamente speciale la Festivalul de Teatru Nou de la Arad
Cultură marți, 7 mai 2024, 19:47

Festivalul “Timișoara Muzicală” continuă cu spectacolul de operetă “Bal la Savoy”

Opereta “Bal la Savoy”, de Paul Abraham, continuă seria evenimentelor propuse anul acesta în cadrul Festivalului Internațional “Timișoara...

Festivalul “Timișoara Muzicală” continuă cu spectacolul de operetă “Bal la Savoy”