Expoziția Brâncuși de la Timișoara, un magnet pentru vizitatori din toată țara. Cum a apărat scriitorul Robert Șerban sculptura “Sărutul”?
Articol de Radio Timișoara, 8 octombrie 2023, 12:23
Expoziția “Brâncuși: surse românești și perspective universale”, de la Muzeul Național de Artă din Timișoara, se dovedește un succes, la o săptămână de la inaugurare.
Publicul are intrare liberă în prima zi de miercuri a fiecărei luni, iar în decurs de numai șase ore, au fost peste o mie de persoane care au trecut pragul Muzeului Național de Artă din Timișoara.
Dincolo de a fi punctul culminant al Capitalei Europene a Culturii, expoziția Brâncuși este un eveniment așteptat de cei care își dedică viața studiind personalitatea sculptorului român.
Între miile de vizitatori din toată țara, se găsea o tânără cu o apariție spectaculoasă. Ana-Maria este din București, se declară fanul lui Constantin Brâncuși și poartă în vestimentație sau accesorii operele modelate de artist.
“Pasiunea pentru Brâncuși a început de la mama, dar prin intermediul Mariei Tănase mai degrabă. Pe urmă, am lucrat la revista Historia și am făcut o revistă dedicată integral lui Constantin Brâncuși, dar, mai degrabă, pasiunea pentru el este pasiunea pentru viața lui. În primul rând consider că este un exemplu pentru toată lumea, adică și pentru omul cel mai simplu, și pentru artiști și pentru oamenii de elită. Este, practic, legătura noastră cu trecutul și legătura noastră cu viitorul și o legătură între România și restul lumii, pentru că, din păcate, așa ne place nouă să ne considerăm. Consider că istoria și trecutul sunt foarte importante pentru fiecare în parte, și ca individ, și ca societate”, spune tânăra din București.
Ana Maria speră ca expoziții de genul celei de la Timișoara să nu fie o experiență unică în viață.
“Chiar încurajez oamenii să se ducă și la Muzeul de Artă din București și la cel din Craiova. Sper să se organizeze cât mai des și să încercăm să îndreptăm greșelile trecutului, ca acum mai bine de 50 de ani, când Brâncuși a vrut să doneze toate operele lui statului român și statul român a zis ‘nu mulțumim’, iar ministrul culturii era atunci Mihai Sadoveanu”, mai spune Ana-Maria.
Între primii care au vizitat expoziția Brâncuși a fost și scriitorul Robert Șerban.
“În 1989, eu eram soldat în termen redus la Craiova și în 22 decembrie compania mea, care era compania de termen redus, a fost scoasă în oraș. Am apărat în ghilimele spun Banca Națională și peste drum, Muzeul de Artă Brâncuși. Statul major al plutonului meu a fost chiar în sala Brâncuși, în sensul în care am dat jos lucrările lui Brâncuși de la Craiova, de pe soclu, l-am pus într-un colț, am făcut un fel de zid de apărare din acele socluri, dar și din lăzile de muniție care eram înarmați și acolo am și dormit. La un moment dat m-a chemat directorul muzeului la ele și mi-a făcut o dezvăluire a fabuloasă. Scosese din acele lucrări una singură, pe care o învelise într-un pulover și o ascusese într-unul dintre birourile lui. Aflase că scriu poezie. Eram un tânăr de 19, cochetam cu literatura și mi-a împărtășit următorul lucru. Desfăcând acel pulover, din care a apărut Sărutul lui Brâncuși, mi-a zis ‘Vezi, asta e cea mai valoroasă lucrare pe care o avem în muzeu. Despre lucrarea asta știm doar noi doi. Dacă se întâmplă ceva, să știi că e aici’. Și mi-a arătat unde era în acel birou, mi-a arătat cheia, pentru că era un șirag întreg de chei. Ce se putea întâmpla? Eram anunțați continuu că muzeul era ba dinamitat, ba urmează să fie atacat de teroriști. Era nebunia asta pe care eu am trăit-o timp de o săptămână acolo, în Craiova. Prin urmare, cel mai legat dintre toate lucrările sunt de Sărutul lui Brâncuși, piesa care se află la Craiova”, spune Robert Șerban.
Cel mai frumos îndemn vizavi de cum ar trebui privită opera lui Brâncuși vine de laboratoare expoziției Doina Lemny.
“Reiau sfatul lui Brâncuși care spunea ‘Uitați-vă la la opere până le vedeți’. Expoziția își atinge scopul dacă fiecare vizitator care intră aici rămâne în minte cu una sau două opere. Este suficient, nici nu trebuie să știe mai multe”, spune Doina Lemny.
Ascultați reportajul realizat de Raluca Pantea.
