Juridic | Regimul juridic al darurilor de nuntă
Avocatul Florentina Folea răspunde unui ascultător din Mediaș care ne-a transmis următorul mesaj: „Acum 1 an de zile am primit de la bunicii mei suma de 5000 lei dar de nuntă. Între timp ei au dat moștenire cu acte unuia dintre copii. Imediat după, bunicii s-au îmbolnăvit, iar cel care a fost declarat moștenitor mă presează să îi dau banii pe care bunicii mi i-au dat la nuntă, că să îi folosească pentru a-i putea îngriji. În repetate rânduri i-am spus că am o datorie morală față de bunici și că sunt de acord să îl ajut, să am grijă de ei, dar această refuză orice ajutor….cu excepția banilor, doar acest lucru interesându-l. Vă rog să îmi spuneți dacă am vreo obligație ca să îi dau banii primiți de la bunici la nuntă”.
Articol de Dana Florea, 8 aprilie 2024, 14:55
Mesajul transmis de ascultătorul nostru presupune analizarea a două aspecte distincte, respectiv cine și când poate dobândi calitatea de moștenitor al cuiva, dar și care este regimul juridic al darurilor de nuntă.
Legislație
Cu privire la calitatea de moștenitor, se impune să precizăm că potrivit Codului Civil Român, moștenirea se deschide prin moartea unei persoane. Acest lucru înseamnă că nimeni nu poate dobândi calitate de moștenitor al unei persoane atât timp cât acea persoană este în viață.
Faptul că, în mesajul transmis, ascultătorul nostru ne spune că bunicii „au dat moștenire cu acte unuia dintre copii” înseamnă fie că au încheiat un testament (dispunând că, după decesul lor, toată averea va fi lăsată respectivului copil, că beneficiar al testamentului), fie că au încheiat un contract de donație cu clauză de întreținere (transferând bunurile, de regulă casă de locuit, unei persoane, în speță copilului, cu obligația de a-i îngriji și a le asigura cele necesare traiului pe tot parcursul vieții).
Așadar, indiferent de forma în care un eventual act a fost încheiat, beneficiarul acestuia nu se poate prevala de calitatea de moștenitor, fie pentru că bunicii sunt încă în viață, fie pentru că actul încheiat este unul de donație, acesta dobândind bunurile în calitate de donatar și nu de moștenitor.
Cel de-al doilea aspect de interes pentru ascultătorul nostru este legitimitatea cererii prin care acest pretins „moștenitor” solicită ascultătorului nostru să îi dea banii primiți de la bunici că dar de nuntă pentru a-i folosi la îngrijirea bunicilor.
Darul de nuntă se încadrează în categoria juridică a darurilor manuale, acestea reprezentând cea mai simplă și accesibilă formă de donație, care permite transmiterea directă și eficientă a unor bunuri mobile (inclusiv bani) de la donator la donatar, fără a fi nevoie de îndeplinirea formalităților specifice donației, îndeosebi încheierea contractului de donație în formă autentică la notar.
Încadrarea darului de nuntă în categoria donațiilor determina aplicabilitatea în cazul acestuia a principiului irevocabilitatii donațiilor, această însemnând că donația făcută nu mai poate fi revocată.
Răspuns
Prin urmare, din punct de vedere juridic, nici măcar bunicii care au acordat darul de nuntă nu au dreptul de a-l solicita înapoi întrucât această ar însemna o revocare a donației nepermisă de lege, deci, cu atât mai puțîn, pretinsul moștenitor al acestora.
Desigur că aceste aspecte juridice nu înlătura obligația morală menționată de ascultătorul nostru de a acorda sprijin bunicilor aflați la nevoie, acesta fiind uneori mai prețios decât plata (indiferent sub ce formă) a unei sume de bani.
Sunt avocat Florentina Folea și aștept în continuare întrebările Dvs la adresa de e-mail secretariat@radiotimisoara.ro sau prin poștă pe adresa Radio Timișoara din str.Pestalozzi nr.14A.
Mai multe sfaturi juridice găsiți AICI.
(Foto: pixabay.com)
