Harta producătorilor locali din zona Deta

Producătorii locali din aria Grupului de Acțiune Locală (GAL) Timiș-Torontal-Bârzava, din zona Deta, vor putea fi găsiți mai ușor de anul acesta, cu ajutorul unei hărți disponibile online.

Articol de Radio Timișoara, 26 martie 2025, 07:41 / actualizat: 26 martie 2025, 18:32

De la verdețuri și legume, până la preparate din carne, pâine, brânzeturi, sucuri naturale sau răchie, au fost identificați aproape 200 de producători locali dispuși să-și valorifice o parte din produse direct de acasă sau în piețele volante.

Bogăția locală și promovarea producătorilor

„Este o adevărată bogăție”, spune Nelu Iovan, directorul Asociației Timiș-Torontal-Bârzava, care speră că în acest fel producătorii vor fi puși mai bine în valoare.

„Din fiecare comună, cel puțin 10 producători au fost cartați. Cartarea lor se va încheia prin realizarea unui site unde vor fi prezentați. Este vorba despre producători care pot fi vizitați de doritorii de produse locale de casă. Doar în GAL-ul nostru sunt cartografi 190 de producători locali. Am fi surprinși să vedem că încă se produc mâncăruri tradiționale în familii tinere”, spune Nelu Iovan.

Povestea lui Sebastian Boboiciov: Pâine tradițională ca la bunica

Sebastian Boboiciov a început să facă pâine, inițial pentru familie și prieteni, dar în timp a ajuns să producă pentru oricine dorește o pită de casă făcută din făină obținută la o moară cu pietre.

„Înainte făcea bunica. După ce nu a mai putut să facă, din dorința de a mânca o pâine tradițională, căutam gustul. Nu l-am găsit niciunde, așa că am început să fac eu acasă. După aceea, am început să fac pentru diferite evenimente între prieteni, să mâncăm o pâine bună, cu o mâncare bună, și ulterior am încercat să și comercializăm. Prima pită am făcut-o de foame. Se întâmpla acum 5 ani. Am studiat rețete și am învățat să o fac. La început nu ieșea, dar până la urmă am reușit”, povestește Sebastian Boboiciov.

Sebastian produce deja câteva sute de pâini săptămânal, dar, din respect pentru calitate și cumpărători, nu dorește să mărească producția.

„În momentul în care schimbăm direcția, nu vom mai putea merge pe ideea pe care am pornit și nu ne dorim asta. Vom continua să producem pâinea tradițională, așa cum o făceau bunicii”, mai spune el.

Sorina Marcovici: De la agricultură la mezeluri artizanale

Sorina Marcovici s-a născut și a trăit aproape toată viața la Timișoara. De 10 ani s-a mutat la Denta, unde și-a dedicat mare parte din timp agriculturii. Împreună cu soțul, crește viței și, de mai bine de un an, a devenit producător local, producând cârnat și salam de casă.

„Am luat teren agricol și trebuie să-l muncim. Am început să creștem viței și să valorificăm munca noastră. Așa că am dezvoltat o mică afacere. Facem mezeluri: cârnați cu carne de porc, jumătate vită, jumătate porc, și salam. Este rețeta noastră artizanală, în care folosim condimentele clasice: sare, boia, piper, muncă și timp. Este foarte important timpul, pentru că produsele se usucă doar natural”, explică Sorina Marcovici.

Piața micilor producători de la Denta

De anul acesta, la Denta funcționează săptămânal o piață a micilor producători, pe care cei de la Grupul de Acțiune Locală își propun să o dezvolte și să o multiplice.

„Sper să dezvoltăm activitatea. GAL-ul de la Deta, Asociația Timiș-Torontal-Bârzava, va încheia un parteneriat cu firma domnului Marcovici și cu o altă asociație condusă de doamna Delia Barbu. Vom participa în acest consorțiu la coorganizare și vom promova aceste piețe, chiar dacă le vom muta din când în când destinația din Denta în Deta sau în alte localități din județ”, explică Nelu Iovan.

Salvarea tradițiilor locale

Dacă în urmă cu 30-40 de ani, în fiecare gospodărie existau porci și vaci, iar fiecare gospodar știa să-și prepare cârnații și brânza, acum situația s-a schimbat. Cei 200 de producători locali identificați sunt cei care încă păstrează această tradiție de familie.

Tocmai din acest motiv, demersul Grupului de Acțiune Locală de la Deta este cu atât mai valoros, cu cât încearcă să conserve și să promoveze această bogăție pe care Banatul încă o mai are.

Reporter: Remus Nistoran