Ion Iliescu a murit
Ion Iliescu a fost şef al statului timp de trei mandate (1990-1992, 1992-1996, 2000-2004).
Articol de Radio Timișoara, 5 august 2025, 17:58
Fostul preşedinte Ion Iliescu a murit, astăzi, la vârsta de 95 de ani.
Fostul şef de stat era internat din luna iunie la Spitalul Clinic de Urgenţă ‘Prof. Dr. Agrippa Ionescu’, fiind diagnosticat cu cancer pulmonar.
Cadrele medicale de la Spitalul SRI anunţaseră, luni, că „starea generală a pacientului se menține la fel de gravă, cu afectarea severă a funcției respiratorii și persistența disfuncțiilor multiple de organ”.
Anunțul decesului a fost făcut de preşedintele PSD Sorin Grindeanu.
Cine a fost Ion Iliescu
Ion Iliescu s-a născut la 3 martie 1930, în municipiul Olteniţa, judeţul Călăraşi.
A fost crescut de mătuşa sa şi a urmat primii ani de şcoală primară în oraşul natal, după care a urmat studiile secundare în Bucureşti, la Liceul Industrial-Polizu, Liceul „Spiru Haret” şi Colegiul „Sfântul Sava”.
În 1948, ca elev, s-a numărat printre fondatorii Uniunii Asociaţiilor Elevilor din România, iar în 1956, a pus bazele Uniunii Asociaţiilor Studenţilor din România, organizată iniţial după modelul uniunilor naţionale ale studenţilor din ţările europene, ca organizaţii profesionale ale studenţilor.
Şi-a efectuat studiile universitare la Facultatea de Electrotehnică a Institutului Politehnic Bucureşti şi la Institutul Energetic de la Moscova.
Între anii 1965-1984, a fost membru al Comitetului Central al PCR, iar începând cu 1955, a lucrat ca inginer proiectant la Institutul de Studii şi Proiectări Energetice din Bucureşti. Din 1979 până în 1984, când a fost demis pe motive politice, a condus Consiliul Naţional al Apelor.
A fost ministru pentru problemele tineretului din România între anii 1967-1971, după care, timp de şase luni, a fost secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist Român.
A îndeplinit funcţia de vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Timiş, în intervalul 1971-1974, precum şi pe cea de preşedinte al Consiliului Judeţean Iaşi, în anii 1974-1979.
A fost director al Editurii Tehnice din Bucureşti în perioada 1984-22 decembrie 1989.
Revoluția din decembrie 1989
După declanşarea Revoluţiei Române, în seara zilei de 22 decembrie 1989, a fost chemat în fruntea noului organism de conducere a statului român – Consiliul Frontului Salvării Naţionale.
În seara de 22 decembrie, la posturile de radio şi televiziune naţionale, Ion Iliescu a transmis comunicatul Consiliului Frontului Salvării Naţionale, noul organism provizoriu al puterii de stat, întemeiat cu scopul declarat al „instaurării democraţiei, libertăţii şi demnităţii poporului român”, al restaurării pluralismului politic şi a separării puterilor în stat, organizarea de alegeri libere. Pe 27 decembrie, Iliescu este ales preşedinte al CFSN.
După 1989
La sfârşitul lunii ianuarie 1990, s-a numărat printre fondatorii formaţiei politice – Frontul Salvării Naţionale (FSN), din care s-au structurat, apoi, Partidul Democrat şi Partidul Democraţiei Sociale din România.
În urma transformării FSN în partid politic (6 februarie 1990), este format un nou organism provizoriu al puterii de stat intitulat Consiliul Provizoriu de Uniune Naţională, în funcţia de preşedinte fiind reales Ion Iliescu. În perioada până la alegeri au fost adoptate importante decrete-legi care să asigure funcţionarea instituţională a României.
A fost preşedinte al Consiliului Provizoriu de Uniune Naţională, în perioada 9 februarie 1990 – 20 iunie 1990, organism cu autoritate de parlament provizoriu.
La 20 mai 1990, a fost ales preşedintele României pe perioada Adunării Constituante, cu 85,07% din voturile valabil exprimate, fiind instalat oficial în funcţia de preşedinte la 20 iunie 1990.
Un moment aparte al primului mandat a fost mineriada din 1990. A avut loc în perioada 14-15 iunie 1990 în București, dupa ce forțele de ordine au intervenit în forță împotriva protestatarilor din Piața Universității. Ion Iliescu a fost acuzat că a chemat minerii la București, iar în data de 14 iunie 1990 le-a mulţumit pentru „conștiinta civică” cu care au restabilit ordinea în Capitală.
Principalele realizări ale acestui mandat au fost crearea cadrului legislativ pentru reorganizarea instituţională a României şi adoptarea Constituţiei din 21 noiembrie 1991 prin care statul român îşi asuma valorile şi principiile democraţiei, statului de drept şi respectarea drepturilor omului şi ale cetăţeanului.
Mineriada din 21/24 septembrie 1991 a provocat o criză politică de amploare, încheiată prin demisia lui Roman din funcţia de prim-ministru şi formarea unui guvern de uniune naţională în frunte cu Theodor Stolojan.
Treptat, în sânul FSN au apărut diferende ireconciliabile între susţinătorii celor doi lideri, motiv pentru care aripa Iliescu a demisionat din FSN la 29 martie 1992. O lună mai târziu, aceştia au fondat un nou partid, Frontul Democraţiei şi Salvării Naţionale, care din 1993 îşi schimbă denumirea în Partidul Democraţiei Sociale din România.
Al doilea mandat
La alegerile prezidenţiale din 27 septembrie 1992, Ion Iliescu a candidat din partea Frontului Democrat al Salvării Naţionale şi a obţinut mandatul prezidenţial după al doilea tur de scrutin, organizat la 11 octombrie 1992. A obţinut 61,5% din voturi, fiind instalat oficial în funcţie, pentru un mandat de patru ani, la 30 octombrie 1992.
O realizare a mandatului a fost semnarea Acordului de Asociere la Uniunea Europeană în 1993 (intrat în vigoare la 1 februarie 1995). Deşi pe 22 iunie 1995 a fost depusă cererea oficială de aderare a României la UE, lipsa performanţelor economice au plasat ţara noastră pe „lista de aşteptare”. De asemenea, pe plan extern, România a fost acceptată în Consiliul Europei, a aderat la Parteneriatul pentru Pace propus de NATO şi au fost elaborate strategiile de aderare la organizaţiile euro-atlantice. Pe plan intern, ţara noastră a fost afectată de un declin economic intens manifestat prin scăderea nivelului de trai, hiperinflaţie şi privatizări defectuoase.
La alegerile generale din noiembrie 1996, a candidat din partea Partidului Democraţiei Sociale din România, situându-se în cel de-al doilea tur de scrutin în urma candidatului Convenţiei Democrate din România, Emil Constantinescu. A candidat, în paralel, pe listele pentru Senat şi a devenit liderul grupului parlamentar al PDSR pentru această Cameră.
Al treilea mandat
Câştigând alegerile prezidenţiale şi în 2000 cu 66,83% din voturi, a depus jurământul de credinţă în faţa Parlamentului la 20 decembrie 2000.
La 16 iunie 2001, în urma comasării prin fuziune a PDSR cu PSDR a avut loc Congresul de constituire al Partidului Social Democrat, în funcţia de preşedinte fiind ales Adrian Năstase, prim-ministru al României. Guvernarea PSD a fost acuzată în dese rânduri de limitare a libertăţii presei şi de corupţie, în schimb, pe plan economic, creşterea economică pornită în anul 1999 a fost continuată pe tot parcursul celor patru ani de guvernare.
Iliescu fusese preşedinte al PDSR (PSD), ales la Conferinţa Extraordinară a PDSR din 17 ianuarie 1997, reales la Conferinţa Naţională din 20-21 iunie 1997 şi la cea din 9-10 octombrie 1999. În urma preluării mandatului de preşedinte al României, la 20 decembrie 2000, a renunţat la funcţia de lider al PDSR. Ulterior, a condus Partidul Social Democrat până la Congresul din 21 aprilie 2005, când conducerea partidului a fost preluată de Mircea Geoană.
La 10 decembrie 2006, a fost ales cu unanimitate de voturi preşedinte de onoare al PSD, revalidat în această funcţie (introdusă şi în statutul formaţiunii), în cadrul Congresului PSD din 20 aprilie 2013.
A fost senator PDSR de Bucureşti (1996-2000), dar şi în legislatura 2004-2008, pe listele Uniunii Naţionale PSD+PUR. La alegerile parlamentare din 2008, a luat decizia să nu mai candideze pentru un nou post de senator.
Dosarul Revoluției și dosarul Mineriadei
În 2024, Dosarul Revoluției din anul 1989 a fost trimis a treia oară înapoi la Parchetul Militar, acuzațiile aduse lui Ion Iliescu și celorlalți inculpați, între care se află şi Gelu Voican Voiculescu, fiind de crime împotriva umanității.
În ianuarie 2025, Parchetul General a anunţat că fostul președinte al României, Ion Iliescu, și fostul prim-ministru Petre Roman sunt inculpați în dosarul Mineriadei din 13-15 iunie 1990, cei doi fiind acuzați de infracțiuni contra umanității.
În ultimii ani, Iliescu s-a retras din viaţa publică, singura punte de comunicare cu publicul, sporadică, fiind blogul său personal. Ultimul astfel de mesaj a fost cel din 19 mai 2025, în care l-a felicitat pe Nicuşor Dan pentru alegerea sa ca preşedinte al ţării.
