1 Decembrie – Ziua Națională a României
Ziua de 1 Decembrie marchează unul dintre cele mai importante momente din istoria României: Marea Unire din 1918. Parcursul până la actul istoric de la Alba Iulia a fost însă presărat cu declarații de independență, decizii politice curajoase și eforturi diplomatice intense.
Articol de Radio Timișoara, 1 decembrie 2025, 10:48
Ziua Națională a României este sărbătorită la 1 Decembrie din anul 1990, prin Legea nr. 10/1990, fiind menționată ulterior și în Constituția din 1991. Alegerea acestei date este legată de momentul istoric al Marii Uniri, consfințit la Alba Iulia în 1918.
Drumul către 1 Decembrie 1918
Înainte ca Transilvania, Banatul, Crișana și Maramureșul să se unească cu România, celelalte provincii românești au făcut deja pași decisivi spre autodeterminare.
La 21 noiembrie/4 decembrie 1917, Sfatul Țării din Basarabia proclamă Republica Democratică Moldovenească, urmată la 24 ianuarie/6 februarie 1918 de adoptarea declarației de independență.
Tot în acea perioadă, contextul politic extern era marcat de presiunea Puterilor Centrale. La 20 februarie/5 martie 1918, România semnează la Buftea Tratatul preliminar de pace, care impunea concesii teritoriale și economice dure, confirmate apoi prin Tratatul de pace de la București (24 aprilie/7 mai 1918).
În ciuda tensiunilor geopolitice, sentimentul unirii prindea contur: la 3/16 martie 1918, Adunarea zemstvei din Bălți cere în unanimitate unirea Basarabiei cu România.
La 27 martie/9 aprilie 1918, Sfatul Țării adoptă oficial hotărârea unirii Republicii Democratice Moldovenești cu România, primul act major care anunța Marea Unire.
Pe 17/30 aprilie 1918 se înființează la Paris „Comitetul național al românilor din Transilvania și Bucovina”, condus inclusiv de Traian Vuia, structură care milita pentru dobândirea independenței Transilvaniei și unirea acesteia cu România
Procesul istoric ajunge în punctul decisiv la 15/28 noiembrie 1918, când Congresul General al Bucovinei se reunește la Cernăuți. Sub conducerea lui Iancu Flondor, Congresul votează unirea necondiționată a Bucovinei cu România, în vechile granițe istorice.
1 Decembrie 1918 – Marea Adunare Națională de la Alba Iulia
Momentul decisiv vine în 1 decembrie 1918, la Alba Iulia. Aici se adună 1228 de delegați și peste 100.000 de participanți, veniți din toate regiunile Transilvaniei, Banatului, Crișanei și Maramureșului.
Rezoluția Unirii, citită de Vasile Goldiș, proclamă unirea tuturor românilor din Transilvania, Banat, Crișana și Maramureș cu România; dreptul inalienabil al românilor asupra întregului Banat; libertate națională pentru popoarele conlocuitoare; autonomie confesională; vot universal pentru femei și bărbați; reformă agrară radical; libertate de presă, asociere și întrunire; drepturi pentru muncitorime, comparabile cu legislația statelor avansate din Occident.
Proclamația de unire este citită de episcopul Iuliu Hossu, unul dintre simbolurile Marii Uniri.
Instituțiile Unirii și recunoașterea oficială
După adoptarea rezoluției, la Alba Iulia se formează Marele Consiliu Național Român, organism legislativ provizoriu. A doua zi, acesta alege Consiliul Dirigent, condus de Iuliu Maniu.
O delegație oficială, condusă de episcopul de Caransebeș Miron Cristea, pornește spre București pentru a prezenta regelui Ferdinand actul Unirii.
La 1/14 decembrie 1918, delegația înmânează suveranului Declarația de la Alba Iulia.
Unirea este apoi ratificată prin Decretul-Lege nr. 3631 din 11 decembrie 1918, iar Adunarea Deputaților o votează în unanimitate la 29 decembrie 1919.
Semnificația Zilei Naționale a României
1 Decembrie este simbolul renașterii naționale, al solidarității și al idealului de unitate care a definit destinul României moderne.
Sărbătorim nu doar un moment istoric, ci și o lecție despre curaj, sacrificiu și viziune politică, care rămâne relevantă pentru fiecare generație.
Sursa: Rador
