Manifestări omagiale pe Valea Almăjului pentru omul de cultură Velișcu Boldea
Se împlinesc 20 de ani de la trecerea în eternitate a lui Velișcu Boldea. Omul care a slujit arta tradițională a Banatului Montan mai bine de trei decenii.
Articol de Daniela Bacila, 6 februarie 2026, 12:33
În semn de respect și recunoștință pentru întreaga lui activitate, Centrul Județean de Cultură și Artă Caraș-Severin organizează la Bozovici o nouă ediție a Festivalului “In Memoriam Velișcu Boldea”.
Velișcu Boldea – repere biografice
Velişcu Boldea s-a născut la 2 noiembrie 1937, în localitatea Prilipeţi, în familia contabilului Comunităţii de Avere, Petru Boldea, fiind cel mai mare dintre fraţi. Primele două clase primare le-a urmat în satul natal. Şi-a continuat studiile primare şi gimnaziale în oraşul Anina, apoi la Şcoala Medie de Chimie din Bucureşti. Cunoscând şi îndrăgind cântecul şi jocul popular, Velişcu Ion Boldea a fost selectat ca membru al echipei de dansuri de la Ansamblul folcloric al Palatului de Cultură şi Odihnă ,,I. V. Stalin”, din Bucureşti. În acei ani, a făcut parte din mai multe formaţii de dansuri.
În perioada 1951-1955 a instruit formaţia de dansuri a Fabricii de conserve „Flora”. A pregătit şi echipa de dansuri a Ministerului Agriculturii. Îndrăgind învăţământul, şi-a desăvârşit pregătirea profesională, devenind student al Institutului de Limba şi Literatura rusă. Aici, a fost cooptat ca membru al formaţiei de dansuri populare a Institutului, instruită de maestrul Ion Grama.
Din anul 1958, după absolvirea Institutului, a fost profesor de limba rusă la Şcoala elementară din Perieţi, raionul Slobozia. A continuat să colaboreze cu echipa de dansuri a Casei de Cultură a Studenţilor.
Valea Almăjului, Valea miracolelor și pentru Velișcu Boldea
Atras de locurile natale, se reîntoarce în Valea Almăjului. În 1961 este angajat ca metodist, apoi ca director la Casa de Cultură Raională Bozovici. Alături de alţi doi împătimiţi de folclor, Ilie Şuta şi Ion Stan, au înfiinţat ansamblul de cântece şi dansuri al instituţiei, compus din 24 de perechi de dansatori, o orchestră, solişti şi grup vocal.
La reorganizarea administrativ-teritorială din anul 1968, odată cu înfiinţarea judeţului Caraş-Severin, Velişcu Ion Boldea a fost transferat şi încadrat ca inspector la Comitetul Judeţean pentru Cultură al Judeţului, pentru ca, după câteva luni, să fie numit director al Casei Judeţene a Creaţiei Populare, care a funcţionat în Reşiţa, instituţie pe care a condus-o timp de peste trei decenii.
“În 1969, alături de Eugen Someşan, Mihai Deleanu, Nicolae Perescu, George Motoia Craiu şi talentaţii coregrafi Afilon Laţcu şi Ioan Munteanu, a înfiinţat primul Ansamblul de Cântece şi Dansuri de amatori din Caraş-Severin – «Semenicul», la Caransebeş. În cele trei decenii de activitate neîntreruptă, «Tata Boldea», cum i se spunea, împreună cu Ion Ghiaur, Nistor Ghimboaşă, Iancu Laurenţiu şi Simion Sămăilă, au determinat creşterea valorii acestui colectiv şi impunerea lui în plan naţional şi internaţional”. (Ștefan Isac)
Contribuții la înființarea unor formații artistice în Caraș-Severin
Împreună cu alţi împătimiţi asemenea lui, Velișcu Boldea a contribuit la înfiinţarea Ansamblurilor folclorice „Balada Cernei” din Băile Herculane, „Ciobănaşul” din Băuţar, „Petniciana” din Petnic, „Caraşul” din Greoni, „Slătinioara” din Slatina Timiş, precum şi a Ansamblului Sârbesc din Moldova Veche.
Ca specialist în probleme de coregrafie, a sprijinit activitatea Ansamblului Croat din Clocotici, precum şi formaţiile de dansuri populare din Teregova, Cârpa, Prigor, Eftimie Murgu, Măgura, Marga, Cornereva, Luncaviţa, Copăcele, Borlova, Vălişoara.
Festivaluri folclorice și publicații
Activitatea cultural-tradițională derulată prin Instituția pe care o conducea Velișcu Boldea s-a derulat și printr-o serie de festivaluri: Festivalul Internațional «Hercules», «Mândru mi-s, că-s bănăţean», «Valea Almăjului», «Afilon Laţcu», «Povestea vorbei», «Aurelia Fătu-Răduţu», «Luţă Ioviţă», «George Motoia Craiu», «Ion Luca Bănăţeanu»”. A sprijinit reluarea tradiţionalelor „Baluri ale izmenelor”, adevărate parade şi concursuri de costume populare.
Velişcu Boldea a publicat lucrări pe teme cultural-artistice în revistele „Tradiţie şi contemporaneitate”, „Semenicul”, „Foaia diecezană”, „Revista noastră”, „Confluenţe”, etc.
Velişcu Boldea s-a stins la 22 februarie 2006, dar amintirea lui va dăinui prin cele realizate, numele lui fiind înscris în galeria marilor almăjeni.
Program Festival „In memoriam Velișcu Boldea” – ediția a XIV-a
Joi, 13 februarie 2026, la Bozovici se va desfășura a XIV-a ediție a Festivalului „In Memoriam Velișcu Boldea”.
Ziua este gândită ca un parcurs firesc al memoriei, al cuvântului, cântecului și dansului.
La ora 11:00 va avea loc slujba de pomenire, oficiată de un sobor de preoți, la Biserica din satul Prilipăț, județul Caraș-Severin, alături de familie, prieteni și oficialități.
Simpozionul „Velișcu Boldea” se va desfășura la Muzeul Sătesc Almăjul – „Vatra Strămoșească” din Bozovici, începând cu ora 13:00. Moment de evocare și reflecție dedicat activității și contribuției sale la patrimoniul cultural al zonei.
De la ora 17:00, la Căminul Cultural din Bozovici este programat un spectacol care aduce pe scenă artiști consacrați și tineri interpreți, într-o întâlnire simbolică a generațiilor.
Articol de Daniela Băcilă