AUDIO / Eroii uitați ai băncilor timișorene (X) – Révész Béla
Révész Béla a fost antrenorul Chinezului Timișoara în cea mai grea primăvară pe care o avusese clubul până atunci, cea a anului 1928. După șase titluri naționale consecutive, alb-violeții au intrat într-o profundă criză financiară ce a dus la tensiuni enorme în conducere și, în cele din urmă, la plecarea președintelui Cornel Lazăr.
Articol de Gabriel Toth, 9 februarie 2026, 13:27
După câștigarea celui de-al șaselea titlu consecutiv, în 1927, Chinezul a fost zdruncinat de o acută criză financiară.
Tensiunile dintre conducătorii clubului au crescut de la o lună la alta, ajungându-se la acuzații și trimiteri în judecată. Iar fotbaliștii, atrași de mirajul profesionismului proaspăt legalizat în Ungaria, stăteau mai mult cu gândul la sumele care li se promiteau de la Budapesta, Szeged sau Debrecen decât la joc.
Într-o asemenea atmosferă haotică a ajuns la echipă unul dintre marile nume ale fotbalului maghiar antebelic, Révész Béla.
S-a născut la 9 februarie 1886, în localitatea Értarcsa, aflată azi în componența județului Bihor, sub numele Tarcea.
A început fotbalul la Remény FC, iar în 1904 a fost remarcat și transferat la una dintre grupările în mare vogă ale vremii, MTK Budapesta.
A evoluat pentru alb-albaștri până în 1917, fiind membru de bază al unei generații care a cucerit de patru ori titlul național și care a cucerit de două ori Cupa Ungariei.
A avut opt selecții în echipa națională a Ungariei și, cu toate că a făcut deplasarea la Stockholm, nu a fost utilizat în turneul olimpic din 1912.
Avea 1,90 m înălțime și evolua pe postul de fundaș central. Potrivit unei descrieri de pe site-ul oficial al lui MTK „și-a croit drumul până în vârf cu o sârguință exemplară. Poate că niciunul dintre contemporanii săi nu a muncit la fel de mult și de serios la antrenamente. A lovit bine cu ambele picioare, lovitura de cap a fost și ea satisfăcătoare, dar viteza și agilitatea sa au lăsat de dorit”.
După cel de-al doilea război mondial, a îmbrățișat arbitrajul, iar ceva mai târziu și cariera de antrenor.
Primul contract l-a avut în Italia, la Alessandria, formație pe care a pregătit-o în perioada 1923-1924, după care au urmat doi ani în Germania, la Holstein Kiel și Nurnberg.
În 1927 s-a întors în Ungaria, unde a pregătit formația Sabaria din Szombathely. Legătura cu Chinezul s-a produs în iunie 1927, când formația profesionistă maghiară a disputat un amical la Timișoara, pierdut în fața alb-violeților cu 2-1.
Révész a rămas în relații bune cu diriguitorii clubului de pe Bega, deși în presă a reclamat vehement arbitrajul din acel joc.
Révész Béla a sosit la Timișoara la începutul lunii februarie 1928. Ziarul sportiv Arena spunea, la sosirea sa, că tehnicianul maghiar „nu are nevoie de nicio prezentare. El va avea sarcina de a moderniza stilul de joc al echipei, pe lângă înlocuirea celor plecați cu jucători calificați corespunzător”.
Mandatul său a început cu un derby memorabil contra marilor rivali locali de la Clubul Atletic.
Chinezul s-a impus cu 6-4, dar la pauză alb-verzii conduceau cu 4-2. Tot în ziarul Arena, Révész concluziona: „Indiferent cât de deprimant a fost rezultatul primei reprize, în opinia mea, nu e nimic îngrijorător în prestația echipei. Explicația jocului lent o găsesc doar în faptul că nu ne-am luat adversarul în serios. Părerea mea este confirmată de a doua repriză, în care jucătorii noștri au fost superiori și au câștigat fără emoții. Nu voi formula acum o opinie despre jucători la nivel individual, dar trebuie să evidențiez jocul lui Zelenák în poziția de fundaș central”.
Chinezul nu a strălucit, totuși, în primăvara lui 1928 și și-a asigurat cu greu supremația în Campionatul Districtual.
Alb-violeții au suferit două eșecuri în cele 14 jocuri disputate, cel mai dureros împotriva echipei reșițene UDR, 1-2 chiar la Timișoara.
Presa locală, mai cu seamă cotidianul Temesvári Hirlap a început să critice vehement activitatea lui Révész, iar după jocul cu reșițenii a ironizat laudele ce i se aduceau constant în presa budapestană. „Oare Sporthirlap va mai scrie și acum că Révész face minuni la Timișoara? Pot să scrie liniștiți! Simplul fapt că Zombory a încasat doar două goluri cu UDR e cu siguranță o minune”.
Eșecul cu reșițenii și criticile tot mai acide ale presei și publicului par să fi produs o ruptură definitivă între fostul internațional maghiar și Chinezul.
Astfel că, pe 30 aprilie 1928, ziarul Arena nota: „Antrenorul echipei Chinezul, RévészBéla, a solicitat rezilierea contractului său din motive familiale. Regretăm plecarea unui antrenor excelent care și-a făcut mulți prieteni în scurta sa ședere la Timișoara. Chinezul nu angajează un antrenor în acest moment”.
O cu totul altă imagine asupra despărțirii aveau să ofere, peste câteva zile, ziarele de sport din Budapesta.
Sporthirlap scria astfel: „Antrenorul Révész Béla, pe care Chinezul cu greu și-l putea permite, și care nu a putut arăta rezultatele dorite din cauza superficialității unora dintre jucători, și-a reziliat contractul și s-a întors acasă”.
Iar Nemzeti Sport spunea că Révész „a văzut la Timișoara că oamenii din conducerea Chinezului întâmpină mari dificultăți în a-și îndeplini obligațiile de plată față de el și a fost de acord să rezilieze contractul. Condiția sa era ca gruparea să-l plătească până la 1 iunie, lucru pe care l-a și făcut, cu ajutorul directorului fabricii de încălțăminte Csongor, membru al consiliului de administrație al Chinezului”.
Cutremurul financiar care a devastat clubul în primăvara și vara lui 1928 a confirmat ipoteza presei de la Budapesta: Chinezul nu și-a mai permis colaborarea cu Révész Béla.
El a părăsit echipa, așadar, pe data de 1 mai, cu două luni înaintea eliminării rușinoase din sferturile Campionatului Național, în fața echipei Șoimii Sibiu.
Despre ceea ce s-a întâmplat atunci s-a vorbit îndelung în deceniile ce au urmat. Presată de lipsuri financiare, conducerea a decis organizarea unui amical la Timișoara cu Wiener AC, la 1 iulie 1928, în aceeași zi în care Chinezul era programată să joace la Sibiu în campionat.
Pentru a-și asigura rețeta financiară, titularii au rămas la Timișoara, iar în Ardeal s-a prezentat o echipă înțesată de rezerve, care a izbutit doar o remiză, 2-2.
Rejucarea a fost programată chiar a doua zi, iar între timp clubul i-a trimis la Sibiu pe trei dintre titulari: Vogl, Raffinski și Wetzer. În minutul 47, Chinezul conducea cu 3-0, dar oboseala acumulată și-a spus cuvântul, iar sibienii s-au impus cu 4-3.
După șase triumfuri consecutive, Chinezul își încheia seria de succese, din păcate definitiv.
Ce a câștigat Chinezul din toată această afacere? Doar 1.200 de lei. Cu alte cuvinte, o nimica toată… Iar nevoia de bani era acută pentru a menține clubul pe linia de plutire.
În primăvara acelui an, au fost scoase la iveală datorii enorme: 56.000 de lei la Banca din Sânnicolau Mare, 20.000 de lei către Banca Centrală Șvăbească, 350 de dolari americani către omul de afaceri Takács.
Pe acest fond, a scăzut dramatic și numărul membrilor cotizanți, de la 1.200 în 1926, la doar 284 în vara lui 1928. Vicepreședintele Chinezului, Jean Maitre, era acuzat că a extras aproape 70.000 de lei din visteria grupării, iar Gheorghe Nemeth, membru în conducerea clubului, și-a însușit la rândul său 18.000 de lei. Bani care nu aveau să mai fie returnați și a căror destinație n-a putut fi justificată.
Președintele clubului, Cornel Lazăr, l-a și acționat în instanță pe Maitre, pentru reținerea abuzivă a unor registre ale clubului, fără de care nu s-ar fi putut realiza o balanță financiară corectă.
De aici i s-a tras legendarului conducător și excluderea din fruntea grupării, din vara lui 1928.
După experiența nefastă de la Timișoara, Révész Béla și-a continuat munca de antrenor la Budapesta.
A fost angajat de clubul la care a scris istorie ca jucător, MTK și a reușit să câștige campionatul cu alb-albaștrii în 1929.
În acea echipă strălucea Zoltan Opata, antrenor al ITA-ei în 1946, în prima parte a sezonului ce a adus întâiul titlu național la Arad.
Succesul repurtat cu MTK nu era deloc de lepădat, mai ales că, de doi ani, în Ungaria se trecuse la un campionat profesionist, iar concurența crescuse exponențial.
La începutul anilor 30, Révész s-a întors în Italia, mai întâi la fostul său club, Alessandria, iar apoi la Triestina.
Un accident vascular cerebral suferit în Peninsulă, în 1932, i-a grăbit însă întoarcerea la Budapesta. A mai avut o singură experiență ca antrenor, la gruparea budapestană III.Kerület (Cartierul al III-lea), după care s-a retras.
A încetat din viață la 2 iulie 1939, la vârsta de 53 de ani. La câteva săptămâni după moartea sa, timișoreanul Mihai Tänzer acorda un interviu extins ziarului Sporthirlap.
Tocmai ce se despărțise de Ferencvaros, pentru care a evoluat cu mare succes preț de exact un deceniu. Talentatul fotbalist venit din Mehala și care a jucat la Chinezul sub comanda lui Révész, își amintea de insistențele acestuia, din vara lui 1929, de a-l transfera la MTK Hungaria:
„Săracul Béla bácsi… M-a chemat la Hungaria. El fusese cândva antrenorul Chinezului și îmi trimitea prin poștă formulare pentru a semna contractul. Mi-au promis 1.000 de pengo pe lună și o tură de dimineață în fabrică. Când am ajuns la Budapesta cu tatăl meu, Béla bácsi mă aștepta în gară”.
De altfel, Tänzer a dezvăluit că a fost din copilărie un fan al lui MTK, dar în acea vară licitau pentru el și alte două mari budapestane, Ferencváros și Újpest. În cele din urmă, tatăl fotbalistului a optat pentru oferta cea mai avantajoasă, la „Fradi”, unde avea să ajungă în galeria legendelor.
Révész Béla a fost înmormântat în cimitirul evreiesc de pe strada Kozma din Budapesta.
Într-un gest superb de cinstire a memoriei vechilor legende, clubul a plătit, în 2021, renovarea mai multor pietre funerare ale unor foști fotbaliști ai echipei care își dorm somnul de veci în acel cimitir.
Potrivit site-ului grupării maghiare, mormântul vechi de peste opt decenii se deteriorase, astfel că a fost restaurat iar gravura numelui a fost refăcută.
Poate se aude și la Timișoara unde, din păcate, mormintele marilor jucători interbelici, în măsura în care mai există, sunt cu totul uitate, ignorate sau necunoscute de comunitatea fotbalistică.
Episodul dedicat lui Révész Béla, realizat de Gabriel Toth și difuzat în ediția de sâmbătă a emisiunii Arena Radio, poate fi ascultat aici:
