Credincioșii romano-catolici se pregătesc de Paște. ES József Csaba Pál episcop de Timișoara: Putem contribui să fie mai multă pace în această lume

În ajunul Învierii, episcopul romano-catolic József Csaba Pál vorbește despre sensul profund al Sâmbetei Mari – o zi a tăcerii, dar și a speranței care renaște. La Timișoara, credincioșii se pregătesc pentru Vigilia Pascală, într-un ritual simbolic al luminii și al credinței.

Articol de Mihaela Ioncelescu, 4 aprilie 2026, 11:26

După zile de reculegere și rugăciune, credincioșii romano-catolici se apropie de momentul central al credinței – sărbătoarea Paștelui. Săptămâna Mare a fost, pentru mulți, un timp al liniștii și al regăsirii interioare, iar bisericile au fost locuri de reculegere.

Pentru episcopul romano-catolic al Diecezei de Timișoara, József Csaba Pál, Sâmbăta Mare are o semnificație aparte – aceea a liniștii și a speranței. Episcopul de Timișoara spune că, dincolo de tăcere și aparenta absență, această zi aduce încrederea că după suferință urmează întotdeauna lumina.

“Are două înțelesuri această Sâmbătă pentru mine. Unul este ca să stăm și noi în liniște, măcar în această zi să reflectăm mai mult asupra vieții noastre, să încercăm să o vedem în lumina lui Dumnezeu. Dar mai are o însemnătate pentru mine, liniștea lui Dumnezeu, când pare că nu se întâmplă nimic, fie în societate, nu se realizează aceea fraternitate, reînnoirea bisericii nu vine așa de repede cum am aștepta noi. Parcă Dumnezeu este în liniște. Și pentru mine aici încolțește speranța. Pentru că în Sâmbăta Mare, aceea de după moartea lui Iisus, cine ar mai fi sperat că vine Învierea? Că poate să se întâmple ceva deosebit. Și în aceste situații vine speranța noastră că vine o lumină. Am foarte mare încredere în Dumnezeu. Dacă după Sâmbăta Mare a putut să vină Paștele și Învierea, atunci și în societatea noastră poate să vină ceva frumos, poate să intervină Dumnezeu. Să așteptăm cu răbdare aceasta și să conlucrăm cu El pentru aceasta”.

În același timp, mesajul Paștelui este și unul al păcii, care începe în interiorul fiecăruia. Cu atât mai mult în aceste vremuri marcate de războaie și îngrijorări.

“Războaiele nu încep la câmpul de luptă, războаiele încep în inimile noastre, în inimile oamenilor. Și dacă noi suntem în ordine cu noi înșine, suntem în ordine cu Dumnezeu și dacă sunt în ordine relațiile noastre prin această devenim oameni ai păcii. Atunci este pace în noi, când sunt în ordine cu mine, cu Dumnezeu și în relațiile mele. Și dacă suntem mulți care trăim așa, putem contribui. Și atâta putem face, putem contribui să fie mai multă pace în această lume”.

La Timișoara, credincioșii se vor aduna de Înviere la Domul Romano-Catolic din Timișoara, pentru o ceremonie simbolică a trecerii de la întuneric la lumină.

“E o ceremonie foarte impresionantă. Începem în fața bisericii, în fațа catedralei. Va fi un foc, episcopul sfințește focul acela. De la acel foc, care îl reprezintă pe Iisus, aprindem lumânarea de Paști, care iarăși este un simbol al lui Iisus, și cu acea singură lumânare intrăm în catedrală unde este întuneric. Aducem lumina și de acolo aprindem lumânările oamenilor, încetul cu încetul, de la o flacără la o altă. Și până când venim la altar, toți au lumânarea aprinsă. Numai atunci aprindem luminile în biserică. E un simbol foarte puternic. Este important ca flacăra să se aprindă în inima mea, dar este important ca acea flacăra s-o dăruiesc mai departe, ceea ce eu am primit de la Hristos. Și dacă așa dăruim unii altora, putem spera că mulți vor avea lumină”.

Eepiscopul romano-catolic al Diecezei de Timișoara, József Csaba Pál transmite un mesaj de speranță și iubire, în pragul sărbătorii pascale.

“Să scoatem la iveală din inima noastră, cumva să săpăm acolo ca să iasă la iveala aceea credință că Iisus a înviat, Iisus nu a rămas în trecut, Iisus este cu noi, Iisus ne iubește și această iubire a Lui să o ducem multor oameni”.

Vigilia Pascală va fi oficiată deseară de la ora 21.00 de episcopul József Csaba Pál în limbile română, maghiară și germană.

Sărbătoarea Paștelui rămâne un moment al reînnoirii interioare și al speranței, trăit în comunitate și în credință.