Moș Nicolae și tradițiile zilei de 6 decembrie
Sfântul Nicolae, sărbătorit pe 6 decembrie, supranumit „Făcătorul de minuni”, ocrotitorul celor săraci, este unul dintre cei mai populari sfinţi ai creştinătăţii. Numele lui este legat de dărnicie şi compasiune, dar şi de cadourile sau „nuieluşa” pe care le pune în ghetuţele copiilor în ajun.
Articol de Radio Timișoara, 6 decembrie 2015, 10:09
În mod tradiţional, în noaptea de 5 spre 6 decembrie, copiii, dar şi adulţii îşi pun ghetuţele lustruite la uşă pentru ca Moşul să le umple cu daruri. Înainte, copiii din mănăstiri agăţau şosetele la uşă cu scrisori pentru Sfântul Nicolae în care se lăudau cât de cuminţi au fost.
La sate, ziua de 6 decembrie este considerată data începerii iernii şi se spune că în această zi va ninge, căci Moş Nicolae îşi scutură barba lungă şi albă.
În vestul ţării, sărbătorile de Crăciun încep de la Sfântul Nicolae, când fetele se adună în grup, încă din seara de 5 decembrie şi frământă plăcinte pentru a doua zi. La 9 seara, niciun minut mai devreme sau mai târziu, sosesc flăcăii şi se încinge petrecerea.
De Sfântul Nicolae se pun în apă crenguţe de pomi fructiferi, pentru ca acestea să înflorească, dovada iertării greşelilor, după cum spun tradiţiile populare.
Nuielușa de Sfântul Nicolae trebuie să fie una de măr, iar dacă aceasta, pusă în apă, va înflori până la Naşterea Domnului, înseamnă că sfântul a mijlocit pentru iertarea celui căruia i-a dat crenguţa flori albe.
Ziua Sfântului Nicolae a devenit una a darurilor și acțiunilor caritabile încă din Europa secolului al XVII-lea. în Germania, Franţa şi Olanda, ziua de 6 decembrie este considerată o sărbătoare religioasă, când sunt oferite cadouri copiilor şi săracilor.
În Germania, Sfântul Nicolae călătoreşte cu un însoţitor, cunoscut drept Knecht Ruprecht, Krampus sau Pelzebock. Acesta vine cu un sac în spate şi o nuia în mână, cu care pedepsește copiii obraznici.
