Valeria Berzescu – portret de rapsod popular la “De dor şi drag”

Diferenţa dintre rapsozii populari şi interpreţii cântecului popular constă în modul în care aceştia percep, păstrează şi redau creaţiile folclorice. Meritul rapsozilor este deosebit de important, ei sunt primii piloni în acest proces de transmitere. Faptul că reuşesc să păstreze nealterate atât cântecele în sine, fie ele doinite sau de joc, cât şi stilul de interpretare, autencitatea în cele mai subtile detalii, îi plasează într-o sferă preţioasă. Valeria Berzescu se încadrează în această categorie, cântecele doinite din zona Caransebeşului pe care le-a făcut cunoscute de-a lungul anilor sunt adevărate exemple de nestemate autentice.

Articol de Daniela Bacila, 29 februarie 2016, 13:01 / actualizat: 29 februarie 2016, 16:17

Valeria Berzescu s-a născut la 27 iunie 1933 în comuna Teregova din judeţul Caraş Severin unde a urmat cele 7 clase obişnuite în acele vremuri. Preocupările pentru cântecul popular au venit odată cu îndrumările bunicii sale, de la care a învăţat multe cântece şi doine care aveau să devină primele piese din repertoriul său. Treptat şi-a îndreptat atenţia spre bătrânii satelor din întreaga zonă şi a reuşit să-şi alcătuiască un repertoriu inedit, valoros, autentic. Recunoscându-i-se calităţile vocale şi interpretative a  fost cooptată în diverse formaţii de muzică populară din zonă. Debutul artistic poate fi considerat cel din anul 1954, ca solistă a orchestrei Casei de Cultură din Caransebeş, cu dirijorul  Nicolae Purdele. A urmat orchestra Clubului CFR dar mai ales „Doina Banatului” alături de care a realizat şi primele imprimări la Studioul de Radio Timişoara în anul 1965, sub bagheta dirijorului Nicolae Perescu: „Sus îi luna-n răsărit”, „Când pleci badeo la pădure”, „Toată lumea are-un dor”, „Frunză verde bob de grâu”.

În familia Valeriei Berzescu au fost şi mulţi artişti dansatori, ea însăşi fiind o bună dansatoare în echipa din Teregova, alături de care a obţinut locul I la finala celui de-al VI-lea concurs al formaţiilor de amatori. Prin programul intitulat „De la moşi la strămoşi”, familia lui Ion Berzescu – Tolge a fost remarcată pe scenele concursurilor din Timişoara şi Bucureşti.

Apariţiile la Televiziunea Română, înregistrările cu Orchestra populară Radio condusă de George Vancu, editarea unui disc la Casa Electrecord –  s-au succedat până în anul 1970 în cariera Valeriei Berzescu, în cel mai firesc mod. În acei ani au început şi concursurile care aveau să devină faimoase iar Valeria Berzescu nu le-a ocolit. La prima ediţie a Festivalului „Maria Tănase” de la Craiova (în anul 1969) a obţinut o menţiune iar la prima ediţie a Festivalului „Aurelia Fătu Răduţu” de la Bocşa, locul al II-lea.

Fragment dintr-un interviu realizat de Daniela Băcilă cu Valeria Berzescu în anul 2011.

În volumul „Interpreţi bănăţeni de muzică populară între anii 1957 – 1985” semnat de doamna Lucia Boleanţu, sunt consemnate aspecte din viaţa şi activitatea acestei interprete valoroase prin care mai putem defini categoria rapsozilor populari.