Corneliu Bjola (Oxford University): ”Ucraina continuă să reziste. Acolo se trasează o graniță și granița asta e foarte bine să fie acolo și să nu fie pe Prut.”

O analiză a situației geopolitice actuale din zonă, explorând perspectivele regiuni, impactul războiului și rolul actorilor internaționali

Articol de Liviu-George Dumitru, 25 februarie 2026, 22:45

S-au împlinit 4 ani de la izbucnirea în forță a războiului din Ucraina. Am profitat de prezența la Timișoara a  profesorului Corneliu Bjola de la Universitatea Oxford pentru a face o analiză a situației geopolitice actuale din zonă , explorând perspectivele regiuni, impactul războiului și rolul actorilor internaționali.

Războiul din Ucraina, deși a început în 2014, a atins o amploare fără precedent în februarie 2022, surprinzându-i pe mulți. Profesorul Bjola subliniază că țările baltice, de exemplu, înțeleseseră de mult gravitatea situației. Această înțelegere profundă a venit din experiența istorică a deportărilor și colonizărilor rusești, o tactică aplicată și în Republica Moldova.

Ei știau. Ei au înțeles. Domnule, noi suntem următorii. Vesticii încă nu înțeleg treaba asta. Ei o să realizeze la un moment dat cât de gravă este situația în momentul de față. Balticii au fost încorporați în Uniunea Sovietică, la fel ca Republica Moldova și au trecut prin traume enorme, nu? Pentru că toată această ocupație sovietică se ține seama ce înseamnă. E o practică care durează de mult timp.
Ce vedem în Ucraina, ce s-a întâmplat și în Moldova, toți care sunt indezirabili, adică cei care sunt, nu, văzuți ca un fel de dușmani ai Rusiei, imediat (sunt) arestați, imediat – deportați. Și locul lor este înlocuit cu colonizatori de etnie rusă, care pe urmă imediat devin pionul care va fi folosit mai departe pentru protecția statului respectiv.

Planul inițial al Rusiei, de a obține o victorie rapidă în Ucraina, a eșuat. Corupția internă și, mai ales, rezistența ucraineană au dejucat așteptările Kremlinului.

La momentul 2022 nu mai erau așa nepregătiți ca în 2014.

Viziunea lui Putin, descrisă ca fiind de secolul al XIX-lea, depășește Ucraina și vizează restabilirea sferelor de influență, inclusiv retragerea aranjamentelor militare NATO din estul Europei.

Aici este viziunea lui Putin, o viziune bolnavă, o viziune de secolul XIX, o viziune în care el vedea dincolo d e Ucraina. Toate țările astea din est care după ’89 au văzut că noi suntem într-o situație dificilă și s-au aliniat cu vestul vedeau această zonă, de aia vorbește de sferă de influență. Asta e zona noastră. Aici noi decidem. De asta vorbim de Ucraina că trebuie să apere pentru că într-un fel apără o anumită suveranitate pentru aceste țări.

Schimbarea de administrație în SUA, în special revenirea a lui Trump, a fost văzută de Rusia ca o oportunitate de a negocia cedări teritoriale, lucru pe care nu-l poate obține pe câmpul de luptă. Această abordare, care reintroduce ideea sferelor de influență, este un pericol major pentru europeni.

Rusia a încercat să momească Statele Unite de mult timp, să renunțe la un anumit mod de relații internaționale și să spună: „Nu, noi vă recunoaștem anumite atribute în zona voastră, voi ne recunoașteți, prin reciprocitate, în zona aceasta”. Și ăsta este pericolul mare pentru europeni și pentru est-europeni, în special. Lumea în care trăim sau care am trăit până în momentul de față este o lume creată de America, după ’45, cu relații internaționale bazate pe drept. Au fost deviații, din când în când, în care statele puternice au violat aceste reguli, dar în mare Statele Unite și celelalte au respectat.
Rusia a venit să spună: „Nu, această ordine nu ne mai mulțumește. Suntem un stat revizionist. Vrem altceva. Viziunea lor este un fel de Congres de la Viena, un sistem internațional în care ai patru mari puteri și fiecare își împarte ce vrea în gen de sfere de influență. Asta e total diferit față de modul post-’45.

Statele Unite încurajează Europa să-și asume o responsabilitate mai mare pentru propria securitate, o presiune care începe să dea roade.

Fostul președinte Obama 2012 a spus că face un pivot spre Asia. Preocuparea noastră strategică este China, este Pacific. Obama și ulterior și Trump a pus presiune și Biden: Băi, europenilor, e timpul să vă implicați mai mult în securitatea voastră. Genul acesta de presiune care este destul de dură, care vine din partea administrației, a început să aibă efect

Pe lângă amenințarea militară, Europa se confruntă și cu un război hibrid, purtat de Rusia, care exploatează falii sociale și promovează narațiuni toxice, slăbind coeziunea internă.

Războiul hibrid (și am vorbit acest lucru cred că de vreo 10 ani în România) l-am simțit cum apare, încet, încet, tot felul de narațiuni și a fost ignorat, ignorat pe motivul că nu prea contează, că nu are efect și am văzut că încet încet în momentul de față ai un procent semnificativ din populație care pur și simplu urăște vestul. Și europenii o parte au neglijat acest lucru o perioadă. Mulți s-au trezit.
Marea Britanie a început să dezvolte capacitatea de a monitoriza și de a reacționa mult mai ferm. Balticii sunt foarte buni, finlandezii, suedezii, au o agenție de apărare psihologică. Trebuie să fie un mecanism care să fie foarte credibil și care să susțină reziliența.

Pentru Republica Moldova, situația este deosebit de delicată. Pierderea Odesei de către Ucraina ar crește imediat pericolul rus și ar schimba jocul strategic în Marea Neagră, afectând inclusiv România.

Odesa nu trebuie să pice pentru că în momentul ăla toată situația se schimbă și se schimbă pentru Republica Moldova și se schimbă și pentru România. Odesa n u trebui e să pice pentru că în momentul ăla . O Odesă în mâinile rușilor schimbă de asemenea jocul strategic pe toată Marea Neagră, inclusiv pe aceste zăcăminte de gaze pe care România le are.

Concluzie:
Situația geopolitică din regiune este așadar complexă și plină de provocări. Europa, și în special țările din flancul estic, trebuie să-și asume o responsabilitate sporită pentru propria securitate, să combată războiul hibrid și să rămână vigilentă în fața ambițiilor revizioniste ale Rusiei. Viitorul stabilității regionale depinde de aceste acțiuni strategice și de o coeziune europeană puternică.

Emisiunea ”Dialoguri deschise ” din 24 februarie

Puteți asculta întreaga discuție cu profesorul Corneliu Bjola din emisiunea ”Dialoguri deschise”/ ”Dezbaterea zilei”, difuzată în 24 februarie,  pe Spotify:

Corneliu Bjola

Corneliu Bjola este profesor de Diplomație Digitală la Departamentul de Dezvoltare Internațională (Queen Elizabeth House) al Universității Oxford și șeful Grupului de Cercetare în Diplomație Digitală din Oxford.
Este specializat în impactul tehnologiei digitale asupra diplomației, inclusiv IA, comunicarea strategică și contra-dezinformarea.
Afilieri: Bursier la St Cross College, Oxford;
Bursier Facultativ la Centrul pentru Diplomație Publică (USC); Lector la Academia Diplomatică din Viena.
Este Doctor în Științe Politice, Universitatea din Toronto (2007).
Domenii cheie de cercetare: Diplomație digitală, teoria negocierii, etică internațională, IA în politica externă.
Autor/editor al lucrărilor Digital Diplomacy: Theory and Practice (2015), Digital Diplomacy and International Organizations (2020) și The Oxford Handbook of Digital Diplomacy (2023).
În prezent investighează rolul IA în comunicarea de criză și impactul Metaversului asupra funcțiilor diplomatice.
Inclus în clasamentul Tech Diplomacy Global 50 din 2026 pentru munca sa în domeniul guvernanței digitale.
Este redactor-șef al revistei Diplomacy and Foreign Policy