“Mlaștinile Satchinez”, supranumite Delta Banatului, încep să fie promovate cu pași măruți. Pentru început, în zonă a fost montat un panou, care să îi informeze pe turiști despre ce se găsește în zona rezervației ornitologice: aproximativ 150 de specii de păsări, majoritatea protejate.
Articol de Radio Timișoara, 19 octombrie 2018, 10:13
“Mlaștinile Satchinez”, supranumite Delta Banatului, încep să fie promovate cu pași măruți. Pentru început, în zonă a fost montat un panou, care să îi informeze pe turiști despre ce se găsește în zona rezervației ornitologice: aproximativ 150 de specii de păsări, majoritatea protejate.
Aflată la 28 de kilometri de Timişoara, Rezervaţia ornitologică „Mlaştinile Satchinez” a fost mai mereu un loc ţinut departe de ochii turiştilor. De ea erau interesaţi, în general, specialiştii, care studiau numeroasele specii de păsări. Supranumit Delta Banatului, arealul a devenit arie protejată în 1942.
Printre speciile de păsări de la Satchinez se află egreta mică, egreta mare, piciorongul, stârcul pitic sau stârcul cenuşiu. Decizia de a cere ca aria să fie protejată a fost luată după ce tot mai multe egrete au început să fie vânate.
Dan Stănescu, cel care a realizat cel mai amplu studiu despre acest loc, spune că Dionisie Linția este ornitologul care a pus sub protecție această zonă.
„Pana păsării, la pălăria doamnelor importante. Pentru a pune la dispoziția modei penele de egrete, acestea erau împușcate. Dându-se o lege pe țară că nu mai este voie să fie împușcate egretele, sigur că Linz a profitat de această interdicție și a spus că aici avem egrete, deci este zonă protejată. Până în buza satului era o apă foarte mare, aproape un lac. Acolo pescuiau oamenii și făceau comerț cu pește. Tot ceea ce a fost atunci din bogăția aceea de păsări, nu mai există. Există, dar dacă atunci au fost 100, astăzi sunt 0,5”, spune Dan Stănescu.
Rezervaţia propriu-zisă, fără zonele de tampon, se întinde pe 122 de hectare. Cândva a fost, însă, mult mai mare, povestește Dan Stănescu.
Au început să existe interese în diverse direcții, oamenii mi aveau pe atunci pământurile, apoi au fost luate. Scurt pe doi, am ajuns la agricultura extensivă și s-au întins și s-au extins, au secat fosta baltă ca să facă pășune. Au ajuns să fie terenuri umede, iar habitatele naturale au dispărut”, spune Dan Stănescu.
Mlaştinile de la Satchinez au intrat, în ultimele luni, şi în atenţia oficialităţilor locale şi judeţene, care doresc să le scoată la lumină. Pentru început, Asociaţia Pentru Promovarea Turismului Timiş a montat în sat un panou de informare, care indică şi drumul spre rezervaţie, dar a depus şi un proiect transfrontalier cu serbia, de amenajare a zonei, spune preşedintele Consiliului Judţean Timiş, Călin Dobra.
Comuna Satchinez mai are câteva poveşti în jurul cărora ar putea face turism. Se presupune că aici s-ar fi născut faimosul Pavel Chinezu, care s-a remarcat în luptele cu otomanii, în vreme ce la Hodoni poate fi admirat conacul construit în 1840.
Inspectoratul Teritorial în Muncă Timiş atrage atenția că doar 60% dintre angajatorii din județ au trecut la transferarea datelor pe platforma...
Lucrările de modernizare a drumului judeţean Orăştie-Costeşti sunt finalizate în proporţie de 98%, anunță preşedintele Consiliului...
Nouă proiecte din Timiș începute de Compania Națională de Investiții ar putea fi terminate cu bani de la Consiliul Județean. Președintele CJ...
Soția vrea să vândă jumătatea ei dintr-un teren aflat în coproprietate cu soțul, de care dorește să divorțeze. Care sunt riscurile unui...