Comemorare Rolf Bossert la Liceul „Diaconovici Tietz” din Reşiţa
16 mai 2025 @ 19:00 –
O forță orchestrală impresionantă, o partitură monumentală și un concept muzical cu adevărat rar se reunesc pe scena Filarmonicii Banatul vineri, 16 mai 2025.
Articol de Mihai Junea, 16 mai 2025, 19:00
sursa: arhiva Totok, Rolf Bossert cu Herta Muller
Evenimentul „In Memoriam Rolf Bossert – 30 de ani de la moarte”, cu participarea elevilor secţiei germane de la Liceul Diaconovici Tietz este organizat de Biblioteca Judeţeană „Paul Iorgovici” din Reşiţa.
Rolf Bossert s-a născut pe data de 16 decembrie 1952 la Reşiţa. Aici a terminat liceul, studiind apoi la Universitatea din Bucureşti, la Facultatea de Filologie (germana şi engleza). După terminarea facultăţii a lucrat ca profesor de germană la Buşteni, apoi ca instructor la Casa de Cultură „Friedrich Schiller“ din Bucureşti, iar de la sfîrşitul anului 1981 ca redactor la editura „Meridiane“ şi apoi la editura „Kriterion“.Bossert a fost unul din cei mai importanţi scriitori germani
din România. A debutat în anul 1971 cu poezii în revista „Neue Literatur“. Între anii 1972 şi 1975 a fost membru al Grupului de Acţiune Banat (Aktionsgruppe Banat). Bossert şi-a continuat activitatea literară şi după destrămarea violentă a grupului al cărui „membru corespondent” era, fiind stabilit la Bucureşti, precum menţionează şi unele documente din arhiva CNSAS.
sursa: europalibera.org
După numeroase tracasări din partea Securităţii, Bossert a părăsit definitiv România la sfârşitul anului 1985. Pe data de 17 februarie 1986, agenţiile de presă anunţau moartea prematură a poetului, precizând că s-a sinucis la Frankfurt pe Main.În jurul morţii poetului au circulat diverse speculaţii potrivit cărora Securitatea română ar fi fost implicată în această dispariţie neaşteptată. Dovezi concrete nu există.
Există în schimb dovezi documentare legate de metodele de intimidare, de presiunile exercitate
asupra poetului, cât şi despre agresarea sa de către necunoscuţi în 1981. O relatare despre acest incident, descoperită în arhiva CNSAS, aparţine colaboratorului neoficial „Bărbulescu” care, în martie 1981 a furnizat Securităţii informaţii culese din mediile scriitoriceşti de la Bucureşti.
