Oedip de George Enescu, în premieră la Timișoara, în deschiderea Stagiunii 2025/2026
29 martie 2016 @ 18:00 – În cadrul Retrospectivei Lucian Pintilie, Biblioteca Centrală Universitară ”Eugen Todoran” din Timișoara vă invită să vedeți filmul ”După-amiaza unui torționar” marți, 29 martie 2016, de la ora 18.00. Franț Țandără, un fost torționar în închisorile României, este pregătit să-și mărturisească crimele în fața unei jurnaliste și a unui fost deținut politic. Cei doi îl întâlnesc […]
Articol de Dana Florea, 29 martie 2016, 18:00 / actualizat: 15 septembrie 2025, 20:42
Deschiderea Stagiunii 2025–2026 a Filarmonicii Banatul din Timișoara aduce pe scena Sălii Capitol vineri, 3 octombrie 2025, de la ora 19:00, capodopera „Oedip” de George Enescu, în primă audiție, interpretată de Corul și Orchestra Filarmonicii Banatul Timișoara, Orchestra simfonică din Voivodina – Novi Sad și Corul pe voci egale al Liceului de Artă „Ion Vidu” Timișoara.
Concertul vocal – simfonic extraordinar (operă în concert) deschide stagiunea sub conducerea dirijorală a maestrului Gabriel Bebeșelea.
„La 70 de ani de la dispariția lui George Enescu, ne bucurăm să oferim publicului din două foste Capitale Europene ale Culturii, Timișoara și Novi Sad, o premieră extraordinară — monumentala (capod)operă Oedip.
Un proiect grandios care are rolul de a aduce împreună muzicienii Filarmonicii Banatul și cei ai Orchestrei Simfonice Voivodina pentru a reda puternicul mesaj destinal și pacifist al marelui Enescu.
Între primele schițe ale operei Œdipe și premiera pariziană, de pe 13 martie 1936, este un arc de aproape trei decenii. Practic, aproape jumătate din viață George Enescu a petrecut-o metabolizând, distilând și perfectând perpetuu sunetul destinului. Dar dacă ne uităm cu o privire mai atentă la componenta biografică, dar și la etapa embrionară a componisticii enesciene, descoperim că această zbuciumată căutare a răspunsurilor la întrebările esențial-existențiale l-au preocupat pe marele compozitor dintotdeauna, ba chiar l-au înconjurat și îmbrățișat… destinal.
Pe când avea doar 14 ani, cu un an înainte să înceapă lucrul la Poema Română, renumerotată ca Opus 1, Enescu pregătea pentru concursul de compoziție Rossini oratoriul Ahasvèrus, o lucrare vocal-simfonică de mari dimensiuni care îl impresionase profund pe Jules Massenet. Chiar dacă Enescu s-a oprit înainte să încheie prima parte a tragediei biblice apocrife, lăsând-o în stadiu de șantier, piesa surprinde printr-o forță inimaginabilă și o maturitate de-a dreptul dezarmantă. Dar cel mai frapant e faptul că aici regăsim primele semințe din care va urma să crească Oedip. Apoi, în timp ce Bucureștiul era atacat spre finalul anului 1916, Enescu compunea singurul său oratoriu în limba română, Strigoii, pe textul lui Mihai Eminescu; tot un proiect abandonat la stadiul de schițe complete. Manuscrisul, pierdut în negura războiului, regăsit de către Romeo Drăghici, este studiat în amănunt de către Cornel Țăranu, care va finaliza lucrarea, oferind-o lui Sabin Păutza pentru a o orchestra. În Strigoii, George Enescu începe să experimenteze și să inoveze tehnici componistice pe care le vom regăsi din abundență în Oedip, fiind o adevărată verigă-lipsă care conectează etapele sale de creație. Iar la toate acestea se adaugă porecla pe care Maruca, soția sa, căreia i-a și dedicat Oedip — Pynx, un derivat din Sfinx, personaj central în tragedia lui Sofocle.
Așadar, la aproape un secol de la premieră, Oedip-ul enescian continuă să fie una dintre cele mai puternice creații din istoria operei, impregnată de un profund sentiment anti-război transmis în urma trecerii prin filtrul celui care a privit în ochi ororile dezumanizării produse de conflictele militare.
Nu întâmplător, ultima replică a lui Oedip înaintea morții sale transcendentale este: “Heureux c’est lui qui l’âme pure, la paix sur lui” (În traducerea unui apropiat al lui George Enescu, criticul Emanoil Ciomac: Fericit e-acel ce-a-nvins destinul, cu el e viața).”, spune maestrul Gabriel Bebeșelea.
Dirijor secund: Radu Zaharia.
Soliști: IONUȚ PASCU – Oedip, Giorgi Chelidze – Tirésias, Bogdan Baciu – Créon, Andrei Lazăr – Păstorul, Vazgen Gazaryan – Marele Preot, Leonard Bernard – Phorbas, Lucian Onița – Străjerul, Paul Curievici – Laios, Antonela Bârnat – Iocasta, Liza Kadelnik – Sfinxul, Radoslava Vorgić – Antigona, Andreea Iftimescu – Mérope, Maria Virginia Onița – O femeie tebană.
Dirijorii corurilor: Iosif Todea, Maria Gyuris
Biletele pot fi cumpărate de pe site-ul Filarmonicii Banatul, de la casierie și de pe myticket.ro: https://shorturl.at/rZX2e.
Mai multe evenimente din Timișoara și din partea de vest a țării.
