Afaceri cu suflet: Cum schimbă antreprenoriatul social comunitățile din România
De la ecoturism la francize sociale și întreprinderi sustenabile, antreprenoriatul social prinde tot mai mult contur în România, oferind o alternativă viabilă și durabilă la modelele economice clasice.

Articol de Mihaela Ioncelescu, 14 iulie 2025, 08:09
Într-o lume în care afacerile tradiționale se măsoară în profit, antreprenoriatul social propune un alt model: unul în care scopul principal nu este câștigul, ci schimbarea în bine a comunității.
La Timișoara, Sonia Oprean, cofondator al Synerb – un incubator dedicat celor care vor să construiască un viitor mai echitabil și mai verde – lucrează împreună antreprenori sociali pentru a transforma ideile bune în afaceri sustenabile.
“Noi sprijinim antreprenorii cu o motivație socială și ONG-urile vizionare să dezvolte întreprinderi sociale și programe de dezvoltare economică în comunitățile în care operează sau în societate în general. Facem asta prin programele de asistență tehnică personalizată care îmbină training, mentorat și uneori finanțare flexibilă. Impactul nostru final înseamnă locuri de muncă decente, oameni instruiți, organizații robuste, sustenabile și comunități prospere”, spune Sonia Oprean.
Ce este o afacere socială
Conceptul de antreprenoriat social este nou. Termenul de „afacere socială” a fost popularizat de Muhammad Yunus, laureatul Premiului Nobel pentru Pace. O afacere socială este una care există pentru a rezolva o problemă socială și își reinvestește profiturile pentru a-și duce mai departe misiunea.
Spre deosebire de un ONG, această formă de antreprenoriat se bazează pe autosustenabilitate economică.
“Muhammad Yunus face foarte clar distincția între o afacere socială și o afacerei tradițională prin faptul că ultima există doar în scopul generării de profit, pe când o afacera socială, în primul rând, există pentru că are o problemă socială de rezolvat. Diferența față de un ONG clasic este faptul ca motorul economic este cel care asigură, în primer și în primul, rând, sustenabilitatea financiară pe termen lung”, explică Sonia Oprean, cofondator Synerb.
De la ONG-uri la francize și spitale sociale
Primele întreprinderi sociale din România au fost înființate de ONG-uri care doreau să devină independente de finanțările externe. Totul a început cu ateliere de textile, suveniruri, mici restaurante sau hosteluri care au angajat persoane vulnerabile. Astăzi, peisajul s-a diversificat, spune Sonia Oprean.
“Astăzi vorbim despre un ecosistem de antreprenoria social mult mai complex și mai robust. Avem prima franciză socială în România lansată chiar anul acesta. Avem primul spital de medicină veterinară socială fondat și condus de către un ONG. Avem IMM-uri care își propun să crească participarea la cultura grupurilor vulnerabile și multe altele, ateliere de upcycling, recycling, organizații care promovează lanțurile alimentare scurte și așa mai departe”, spune Sonia Oprean.
Provocările antreprenoriatului social rural
Întreprinderile sociale din mediul rural au acces la mai puține finanțări decât cele de la oraș însă nevoia este la fel de mare.
“În ultimii ani au crescut destul de multă inițiativele pe partea de agricultură, cooperativele agricole foarte mult, întreprinderile care promovează lanțurile alimentare scurte, dar acea gastronomie inovativă care își propune să reinterpreteze rețetele tradiționale prin valorificarea producției locale, adică cumpără doar de la producători de pe o rază de 40 de kilometri de locul în care se află și zona de ecoturism. Avem șapte ecodestinații de turism în România care ne-au pus pe harta. internațională și acum nu știu dacă mergem în extern, mergem în Marea Britană, mergem în Franța, se știe despre colinele Transilvaniei, despre Ținutul Zimbrilor, despre Țara Dornelor. Aș zice că aici se văd niște îmbunătățiri importante în zona rurală.”
Piață de desfacere, locuri de muncă și soluții comunitare
Synerb activează pe mai multe direcții strategice, subliniază Sonia Oprean.
“Ariile noastre strategice sunt acces la piețe de desfacere, sprijinim afacerile sociale care creează puncte de desface pentru mici lucrători independenți, mici producători care altfel ar ajunge foarte greu la piețe desfacerei, sprijinind afacerile social care creeazã locuri de muncă decente pentru membri vulnerabili ai comunității, întreprinderi sociale verzi, acele afaceri sociale care se concentrează pe întreg lanțul valoric și urmăresc acest trio de impact, oameni, planetă, profit, în această ordine, și întreprinderile comunitare, care privesc o comunitate ca pe un tot și își propun să testeze soluții în comunitate pentru ca întreaga comunitate să se ridice și să o ducă mai bine”, spune Sonia Oprean.
Antreprenoriatul social nu este doar o alternativă economică, ci o schimbare a modului în care înțelegem succesul. Este despre a construi nu doar afaceri profitabile, ci și comunități reziliente, incluzive și sustenabile.