Proiect de măsurare a conținutului de metale grele din sol și apă, demarat de Universitatea de Științe Agricole din Timișoara

Calitatea solului și a apei sunt condiții determinante pentru calitatea vieții noastre. Pornind de la acest deziderat, Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară a Banatului, prin Departamentul de Științe ale Solului, derulează un proiect transfrontalier România – Serbia, împreună cu Agenția de Dezvoltare Regională Banatul de Sud din Pancevo, prin care intenționează să determine conținutul de metale grele din terenurile agricole și sursele de apă ale unei bune părți din Banat

Conștient de problemele generate de poluarea din agricultură, conf. dr. ing. Florin Crista, prodecanul Facultății de Agricultură, fixează două obiective majore pentru acest proiect.

“Să stabilim o rețea transfrontalieră, prin care să monitorizăm solul și apa. Adică, am stabilit 56 de locații de unde recoltăm probele de sol și 27 de locații de unde recoltăm probele de apă. Pentru sol am mers pe trei adâncimi, iar la apă ne-am dus atât la apele de suprafață cât și la apele de adâncime. Un alt obiectiv este să facem un ghid în care să prindem toate aceste rezultate pe care le-am identificat în urma analizelor și sperăm să fie un ghid ajutător pentru fermieri. Noi vom face analizele legate de metale grele, pe când partenerii noștri din Serbia vor face analizele legate de conținutul de ierbicide, insecticide, pesticide”, spune Florin Crista.

Sunt monitorizate 12 tipuri de metale grele, cu ajutorul unor aparate de ultimă generație, achiziționate prin intermediul proiectului.

Adina Berbecea, expert în determinarea metalelor grele spune că, deși sunt concentrații sub limitele admise, ele se acumulează totuși în organismele vii.

“Cu toate că sunt în concentrații scăzute, au această proprietate de a se acumula în organismele vii, fie că sunt organisme vegetale, fie că sunt organisme animale, fie că este organismul uman. Din aceste metale grele, o parte sunt metale toxice care nu au absolut niciun rol în metabolismul plantelor. Pe de altă parte, există o serie de metale grele care, în cantități foarte reduse, au un rol bine stabilit în organismul viu”, spune Adina Berbecea.

Soluții există și în acest caz, însă ele sunt de durată, mai spun cercetătorii.

“Există posibilitatea de remediere a solurilor, acolo unde este cazul. Colegii agronomi se pricep mult mai bine. Există culturi care se pretează, care au proprietatea de a extrage anumite metale grele și astfel solul este încet-încet remediat. Evident, este o acțiune de durată”, mai precizează Adina Berbecea.

Mare parte din metalele grele ajung în sol în urma aplicării îngrășămintelor chimice. Proiectul este cu atât mai important cu cât oferă soluții fermierilor, care pot alege nivelul de fertilizare, spune Alina Lațu, responsabilul de mediu din proiect.

“Indicat ar fi ca fiecare fermier sau măcar fermierii mari care lucrează suprafețe mari, odată la patru sau cinci ani, să facă un studiu privind conținutul măcar în elemente nutritive al solulului și PH-ul, ca să vadă cu ce anume ar trebui să fertilizeze și, mai ales, în ce cantități. În felul acesta, s-ar reduce toate formele de poluare atât a solului, cât și a apei, atât cu nitrați, nitriți, amoniu, fosfați, cât și cu posibile cantități de metale grele care vin odată cu îngrășămintele și pesticidele aplicate”, spune Alina Lațu.

Vestea bună este că, din măsurătorile efectuate până în prezent, nu s-au constatat depășiri ale metalelor grele și terenurile agricole și sursele de apă din zona monitorizată. Este pentru prima dată, în ultimii 30 de ani, când se fac astfel de măsurători. Proiectul are o valoare totală de 1,1 milioane de euro și se va încheia până la finele acestui an.

Ascultați reportajul realizat de Remus Nistoran: