Categorii: Agricultură

Schimbările climatice și efectele lor asupra agriculturii

Schimbările climatice au efecte cu consecințe nefaste pe termen lung în agricultură. Creșterea temperaturilor multianuale conduce la diminuarea zonelor de favorabilitate pentru anumite culturi, în condițiile în care nevoia de hrană este din ce în ce mai mare odată cu creșterea populației pe pământ.

Mirela Paraschivu ,lector al Facultății de Agricultură din Craiova, vorbește despre o presiune în creștere în acest domeniu.

“Oe fondul schimbărilor climatic, securitatea alimentară este pusă și ea sub presiune în condițiile în care zone întregi de favorabilitate pentru anumite culturi încep să nu mai fie de atât de mare favorabilitate și atunci automat că încep să se reducă suprafețele favorabile pentru obținerea de producții. Lucrul acesta ne îndeamnă la un singur aspect. Rămân cu suprafețe mai mici ca favorabilitate pentru anumite culturi, dar asta înseamnă că trebuie să avem producții mai mari, pentru că zonele de favorabilitate se reduc, patogenii își exagerează activitatea, stresați și ei de aceste schimbări climatice, plantele suferă din ce în ce mai mult, mai ales datorită lipsei de precipitații. Nu neapărat că s-a schimbat regimul precipitațiilor, ci s-a constatat că este o repartizare foarte neuniformă a precipitațiilor pe parcursul perioadelor de vegetație și atunci plantele sunt expuse continuă, aproape la stress”, spune Mirela Paraschivu.

În ultimii ani anumite plante au apărut în cultură în țări care nu au niciun fel de istoric în acest sens, spune Mirela Paraschivu.

“Se va extinde către nord, zona în care se vor putea cultiva plante la care nu se gândeau. Nu erau condiții favorabile, nu se întruneau condițiile climatice favorabile pentru cultura anumitor specii, ca de exemplu floarea soarelui, spre zona de nord, pentru că este o plantă care are nevoie de o sumă mai mare a gradelor de temperatură. Acum, cu aceste schimbări climatice, se extind, se pare, către zona de nord, zonele de favorabilitate pentru culture”, explică Mirela Paraschivu.

Pentru a ține sub control toate aceste schimbări, în primă instanță, fermierii trebuie să acorde o atenție mai mare tehnologiilor de cultură, este de părere doctor inginer Otilia Cotuna, șeful laboratorului de protecție a plantelor de la Stațiunea de Cercetare și Dezvoltare Agricolă de la Lovrin.

“Pentru următorii ani scenariile climatice arată epidemii de fusarium, epidemii de rugină neagră care revine în forță, rugina neagră, care este un pathogen eradicat și atunci fermierii nu vor avea încotro și vor trebui să înceapă să mai facă și câte o rotație, să mai facă un asolament corect, să nu mai facă monocultură, să înceapă să fie un pic atenți la aceste măsuri profilactice, pentru că vedeți că ele uneori sunt particulare pentru fiecare patogen în parte”, spune Otilia Cotuna.

Încălzirea globală înseamnă și o creștere semnificativă a presiunii de boli asupra plantelor din cultură, din ce în ce mai greu de gestionat din punctul de vedere al tratamentelor chimice, unele dintre ele cu o eficiență discutabilă.

“Din păcate, substanțele foarte bune, agresive cu mediul, cu noi, cu oameni. Și atunci s-a renunțat încet-încet la ele. Dar eu cred că o mare problemă a fost și utilizarea excesivă a unor astfel de substanțe, care erau și bune, și ieftine, pentru că nu există eficacitate și atunci fermierul trebuie să facă mai multe aplicări și atunci nu este bine deloc. Motivele sunt foarte multe. Să știți pentru care se întâmplă acest lucru. Nu vi se pare interesant că avem atâtea pesticide și totuși,  avem câmpul pline de dăunători? Nu vi se pare suspect? Ba mai mult, apar și unii noi”, mai spune Otilia Cotuna.

Pentru că agricultura este laboratorul de hrană al omenirii, rezolvarea acestor probleme este o provocare pe termen lung pentru toată lumea, atât pentru fermieri, cât mai ales pentru cercetători. Ei sunt cei care trebuie să îmbine conceptul de agricultură prietenoasă cu mediul, promovat la nivelul Uniunii Europene, cu nevoia în creștere de produse alimentare la nivel global, pe un fond climatic din ce în ce mai capricios.

Articole asemănătoare

Orchestra Facultății de Muzică și Teatru a UVT, pe scena Festivalului Internațional „Timișoara Muzicală”

Orchestra Facultății de Muzică și Teatru a Universității de Vest din Timișoara va susține un…

6 ore ago

Anca Todoni va întâlni o favorită la Roland Garros

Jucătoarea timișoreană Anca Todoni va juca în premieră la un turneu de Mare Șlem, la…

8 ore ago

Iepurii gigantici ai unui crescător din Banat ajung în Anglia

Patru iepuri gigantici au ajuns în Marea Britanie. Este vorba despre o primă comandă plasată…

8 ore ago

Centru pentru persoane cu dizabilități la Lugoj. Proiectul costă 1 milion de euro

Proiectul are ca scop construirea unui așezământ, care va fi dotat cu toate facilitățile. Centrul…

8 ore ago

Timișoreanul Vlad Dragomir a câștigat Cupa Ciprului

Românii Vlad Dragomir (25 de ani) și Adrian Rus (28 de ani) au cucerit Cupa Ciprului cu Pafos. În finală, Pafos a învins…

9 ore ago

Florentina Iușco, personal best și calificare la Campionatul European

Rezultat excelent pentru atleta Florentina Iușco de la CSM Deva, la a 69-a ediție a…

13 ore ago