Motivul pentru care încetează producerea bancnotelor de 500 de euro

O hotărâre luată la nivel european prevede ca bancnota de 500 de euro să nu mai fie produsă. Totuși, bancnotele existente pe piață vor putea fi folosite fără limită de timp.
Unul dintre motivele pentru care bancnota de 500 de euro nu se va mai produce este că o bancnotă cu o valoare atât de mare și o dimensiune atât de mică ar putea ajuta la operațiuni de spălare a banilor sau finanțare a terorismului internațional. Suspiciunile de folosire ilegală a bancnotelor nu sunt legate doar de “violetă”, așa cum mai este numită hârtia de 500 de euro.
Avocatul Răzvan Balica a avut un client în casa căruia s-au găsit 10.000 de euro din bancnote de 50 de euro falsificate. Totuși, posesorul banilor a scăpat nevinovat.
“Eu, în apărarea pe care am inîntreprins-o în acest dosar, am spus că s-au găsit acei bani, nu pot să contest, așa este, dar avem o problemă. Aceste bancnote nu au fost puse în circulație. Deci, ca atare, nu poate fi acuzat de trafic, de punere în circulație a acestor bancnote. Pentru că i-ați găsit acolo. Păi, da, dar urmau să fie vânduți, urmau să fie să fie cumpărate nu știu ce telefoane, nu știu ce droguri. Deci Parchetul nu a reușit să surmonteze și să demonstreze efectiv și indubitabil că a acești bani urmau sau au fost puși în circulație”, spune Răzvan Balica.
Decanul Facultății de Drept din Timișoara, avocatul Lucian Bercea, a explicat că modificările legislative din domeniul monetar au vizat reducerea tranzacțiilor cash pentru fiscalizarea banilor, dar nu s-a ajuns încă la adoptarea unei monede naționale digitale.
“În principiu, în România, toate modificările legislative în ceea ce privește utilizarea de monede de cont au urmărit reducerea utilizării numerarului in rațiuni care țin general de trasabilitate tranzacțiilor și de posibilitate de fiscalizare a acestor tranzacții, însă nu s-a mers mai departe, deocamdată, în direcțiile în care în momentul de față merg băncile centrale din economiile dezvoltate, în sensul adoptării unor variante digitale ale monedelor naționale. În principiu, nu se urmărește eliminarea completă a utilizării numerarului, ci crearea unor unor alternative monetare care să fie preferate de utilizatori. Probabil că până în momentul în care numerarul va fi eliminat din circulație ca formă monetară, mai mai trebuie să treacă multă vreme”, spune avocatul Lucian Bercea.
La rândul său, profesorul Silviu Cerna, fost membru în consiliul de administrație al BNR, a explicat că o eliminare completă a cash-ului nu este preconizată, pentru că tranzacțiile în numerar asigură confidențialitatea. În privința modalității de economisire a banilor, profesorul Cerna consideră că depozitul bancar este preferabil economiilor ținute “la ciorap”.
“<La ciorap> nu aduce niciun niciun venit, pe când la bancă aduce dobândă, e mai remunerată, modalitatea de de economisire. Siguranța este mult mai mare, în seifurile unei bănci, într-o bancă mare, care nu e expusă riscului de de faliment sau pentru care riscuri foarte mic. În tot cazul, în Uniunea Europeană, de exemplu, este un sistem unic de garantare a depozitelor bancare, la care participă și România”, spune profesorul Silviu Cerna.
Silviu Cerna mai spune că în lumea finanțelor moderne erar dar nu exclus ca o bancă să dea faliment. Profesorul a explicat că în cazul în care o bancă se confruntă cu dificultăți, banca centrală devine creditor de ultimă instanță.

Ascultați reportajul realizat de Daniel Dancea.