TVA, între soluție rapidă și risc economic. Explicațiile unui specialist timișorean în finanțe
Pentru a acoperi deficitul bugetar, autoritățile române analizează o posibilă majorare a TVA. Specialiștii avertizează însă asupra impactului asupra consumatorilor și propun alternative viabile pentru a crește veniturile statului fără a amplifica inflația.
Articol de Radio Timișoara, 5 iunie 2025, 07:40
România se confruntă cu presiuni tot mai mari pentru reducerea deficitului bugetar. Printre măsurile vehiculate se află creșterea cotei TVA, pe care ar putea să o adopte viitorul guvern. Dar cât de eficientă ar fi și ce impact ar avea asupra populației.
Produsele alimentare, protejate de cota redusă
Alexandru Crâșneac, specialist în finanțe la Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor explică de ce unele produse – mai ales cele alimentare – beneficiază în prezent de o cotă redusă.
“Motivul principal pentru care statele europene aleg cote mai mici de TVA pentru anumite categorii de bunuri, și aici în special bunurile alimentare, este legat de regresivitatea acestui impozit, care este suportat mult mai greu de persoanele cu venituri mici. Persoanele cvenituri mici alocă o parte mai mare din venitul lor către consum, Și mai mult, cu cât venitul este mai mic, o parte tot mai mare din acel consum reprezintă consum de produse alimentare. Cu cât venitul este mai mare, consumul de produse elementare este mai mic ca pondere din acel venit al familiei. Și atunci, pentru a atenua acest impact regresiv al TVA-ului, se aplică cote reduse de TVA asupra produselor alimentare”, spune Alexandru Crâșneac.
Majorarea TVA este o soluție care aduce bani la buget imediat, pe când creșterile de impozite sunt soluții pe termen mediu și lung.
“Avantajul de creștere TVA comparativ cu alte impozite este că e un impozit neutru. Orice alt impozit direct, cum ar fi impozitul pe venit, impozit pe profit, impozite pe salarii, pot avea efecte negative, în timp ce TVA este și foarte ușor de implementat, în sensul în care se schimbă cota în programul de facturare și, începând cu luna următoare, se poate colecta mai mult”, explică Alexandru Crâșneac.
Creșterea TVA: risc de inflație sau soluție eficientă?
România are printre cele mai reduse cote standard de TVA din Europa. Esențială este păstrarea cotei reduse la alimente, în caz contrar existând riscul inflației, explică Alexandru Crâșneac.
“Bineînțeles, există riscul transmiterii acestei creșteri în prețuri, dar din punctul meu personal de vedere, eu nu aș crește cota de TVA pentru produsele alimentare, pentru că produsele elementare au și o pondere mare în coșul bunurilor de consum pe baza căruia se calculează inflația. deci ar avea un impact inflaționist destul de mare creșterea TVA de la 9% la alimente la altă cotă”.
În ce măsură majorarea cotei standard a Taxei pe Valoarea Adăugată se va reflecta în celelalte prețui?
„Creșterea cotei, să zicem, de la 19% la 20% nu ar fi un capăt de lume, din punctul meu de vedere. Nu este obligatoriu ca aceasta să fie transferată integral în preț de către comercianți. Pentru că, de exemplu, sunt anumite contracte care sunt încheiate pe un preț brut. De exemplu, contractul cu furnizorul de servicii de cablu sau de internet este de 30 de lei pe lună, care e cu TVA inclus. Evident că dacă de mâine crește TVA, nu va face 30,05 prețul. Pentru că în primul rând e blocat de acel contract. La prețurile la haine, de pildă, așezarea prețului produselor depinde mai mult de concurență, de plasarea strategică a brandului între anumite branduri. Adică dacă un tricou costă 199 de lei și de la 1 iulie TV ar fi 20%, credeți că va fi 201 lei, să zicem? Pentru că prețul psihologic e tot cel de 199 de lei”, argumentează Alexandru Crâșneac.
Alternativă imediată pentru venituri la buget
Pe lângă măsurile fiscale, statul ar putea lua în calcul și vânzarea unor pachete minoritare din companiile listate deja la bursă, fără a vorbi de privatizări, spune Alexandru Crâșneac, specialist în finanțe.
“Companiile care deja sunt listate la Bursă și pentru care există interes din partea investitorilor, în special la fondurilor de pensii. Ar putea să vândă statul anumite pachete de acțiuni la aceste companii, care ar putea fi vândute imediat, obținând venituri la nivel de zile. În cazul Hidroelectrica, statul are 80%, ea nu va putea fi privatizată peste noapte, pentru că Hidroelectrica are o capitalizare de vreo 55 de miliarde de lei, pachetul de 80% valorează vreo 40 de miliarde și nu va fi ușor să găsească investitori care să cumpere. Dar nici nu ar fi de dorit acest lucru. Ar fi suficient să scoată la vânzare un pachet de 5%, care înseamnă 2 miliarde jumate? Probabil le e frică de curentul ăsta suveranist și ce ar zice suveraniștii. Eu aș avea un răspuns să le spun suveraniştilor. <Poftiți să cumpărați dacă vă iubiți așa de mult țară. Cumpăraţi! Scoatem la vânare câteva pachete de acțiuni la companii de stat>”, mai spune Alexandru Crâșneac.
Reducerea deficitului nu este imposibilă, dar cere măsuri inteligente, echilibrate și un dialog onest între guvernanți, mediul economic și cetățeni.
