Corespondență de la Strasbourg: Inteligența artificială, securitatea economică și sănătatea publică, pe agenda Parlamentului European

Parlamentul European s-a întrunit, în această săptămână, la Strasbourg, în ședința plenară din luna mai, prima după Ziua Europei.

Articol de Radio Timișoara, 22 mai 2026, 12:32

Ziua Europei a fost sărbătorită la Strasbourg cu ceva întârziere, duminică, înainte de începutul sesiunii plenare din luna mai. În faţa clădirii Parlamentului a fost intonat imnul şi a fost ridicat drapelui Uniunii Europene, apoi a fost tăiată panglica la intrarea publicului în Parlament, iar vizitatorii au putut să ia locul eurodeputaţilor în hemiciclu. Anul acesta se aniversează 76 de ani de la Declaraţia Schumann care marchează data de naştere a Uniunii Europene, şi 40 de ani de când este sărbătorită Ziua Europei.

Sesiunea plenară a început luni după-amiază cu reluarea lucrărilor în hemiciclu. Preşedinta Parlamentului Roberta Metsola a deschis şedinţa cu o veste bună:

„Laureatul premiului Saharov, jurnalistul neînfricat Andrzej Poczobut a fost eliberat din închisoarea din Belarus în urmă cu câteva săptămâni și a ajuns acum în siguranță în Polonia. Salutăm eliberarea lui și felicităm familia, serviciile și persoanele implicate în realizarea acestui lucru”.

Avertisment asupra riscurilor generate de inteligența artificială

Ziua de marţi a început cu o dezbatere: Pregătirea Uniunii Europene în vederea apariției unor modele avansate de inteligență artificială. Eurodeputații au evaluat, împreună cu reprezentanți ai Consiliului și ai Comisiei, apariția rapidă a modelelor avansate de inteligenţă artificială și provocările pe care acestea le prezintă pentru securitatea Uniunii. Vicepreşedintele Parlamentului Nicolae Ştefănuţă din partea Grupului Verzilor / Alianţa Liberală Europeană detaliază:

“Inteligența artificială nu e o joacă. Știu foarte mulți oameni care își pierd locurile de muncă, sunt înlocuiți cu agenței AI, așa se numesc, adică niște roboți. Pentru mine este o dramă asta. În al doilea rând, inteligența artificială nu e doar un prieten de-al nostru care ne caută chestii pe net. Inteligența artificială ne folosește toate datele pe care le dăm cu prea mult drag. Inteligența artificială e o chestie și de suveranitate. Unde se duc datele noastre? Cine le deține? Datele noastre sunt noul aur al economiei viitorului”.

Parlamentul European înăsprește regulile privind investițiile străine

În cadrul sesiunii de vot de marţi la prânz, plenul a dat printre altele undă verde finală noilor norme ale Uniunii Europene privind examinarea investițiilor străine pentru a preveni riscurile de securitate. Iului Winkler este eurodeputat în Grupul Partidului Popular European şi membru în comisiile pentru comerţ internaţional şi pentru industrie:

“Avem un regulament privitor la investițiile străine care datează din anul 2019. Este o altă epocă și știți foarte bine că în acești șapte ani care au trecut au început noi războaie, din păcate, pe glob. Avem amenințarea cibernetică din partea multor inamici, adversary ai Uniunii Europene. Avem acest război asimetric care este purtat împotriva protecției datelor personale și protecției secretului industrial, secretului comercial în Uniunea Europeană. Și de aceea avem nevoie de un nou regulament care vine cu prevederi mai stricte în ceea ce privește produsele cu utilizare dublă, acelea care au și utilizări comerciale, economice, dar și utilizări militare. Avem nevoie de a ne proteja datele mai bine în toate domeniile comerțului și cele cu pământurare, cu energie, cu materii prime critice. Avem nevoie de a lua în considerare aspectul securității cibernetice.”

Criza îngrășămintelor și siguranța alimentară, dezbătute în plen

În cursul după-amiezii de marţi, Comisia şi-a prezentat planul de acțiune privind îngrășămintele folosite în agricultură, prezentare urmată de o dezbatere în plen cu privire la creșterea prețurilor îngrășămintelor în Uniune. Contextul în explică eurodeptutata Maria Grapini din partea Grupului Alianței Progresiste a Socialiștilor şi Democraților şi membră în comisia pentru agricultură:

“Eu am propus ca politica pentru îngreșăminte să se gândească la cele două componente, și la politica industrială și la necesitatea fermierilor de a avea îngreșăminte. Acum când vorbim, peste 8 milioane de tone se importă. Trebuie să subvenționăm producătorul de îngreșăminte din Uniunea Europeană, încât producătorul din Uniunea Europeană să poată să dea fermierului îngreșăminte la un preț comparabil cu cel din import. Comisarul ne-a asigurat că acum, pentru sezonul acesta, fermierii au suficiente îngreșăminte ca să nu riște un sezon agricol. Am spus că producția de îngreșăminte trebuie înglobată în această strategie care ține de siguranță alimentară, pentru că e un component care face să avem agricultură și să avem produse agricole în Uniunea Europeană, dar dacă nu venea cu acest plan de măsuri pentru a găsi o cheie de rezolvare, încât îngrășămintele pentru fermieri să fie asigurate în fiecare an, încet, încet, scăzând importurile și crescând producția din Uniunea Europeană, cred că nu era foarte bine pentru siguranța alimentară”.

Parlamentul European și SUA au convenit noi reglementări comerciale

În noaptea de marţi spre miercuri, Parlamentul şi Comisia au convenit asupra unor reglementări ale comerţului dintre Uniunea Europeană şi Statele Unite ale Americii. Eurodeputatul Siegfried Mureşan, vicepreşedinte al Grupului Partidului Popular European explică:

“Produsele europene au avut de-a lungul timpului succes mult mai mare pe piața americană, decât au avut produsele americane pe piața europeană. Adică americanii cumpără mașini europene, fiindcă sunt foarte bune, noi nu cumpărăm mașini americane, fiindcă nu ne plac. Și situația era asemănătoare în multe alte domenii. Și a existat un dezechilibru în favoarea Uniunii Europene. Noi am avut mai mare succes în comerțul cu Statele Unite decât au avut ei în comerțul cu noi. Și acum americanii doresc să echilibrăm puțin aceste lucruri și acesta este scopul acestui acord de comerț. Avem această administrație acum, cu specificul ei, trebuie să ne înțelegem cu ei, și-au dorit acest acord de liber schimb. (5:42) E foarte bine pentru predictibilitatea și stabilitatea relației transatlantice. Acceptăm aceste taxe de 15% pe produsele europene și mergem înainte”.

Noi surse de venit pentru bugetul Uniunii Europene

Miercuri a venit rândul găsirii unor surse alternative de venituri la bugetul Uniunii Europene. Vicepreşedintele Parlamentului, Victor Negrescu, din partea Grupului Alianței Progresiste a Socialiștilor şi Democraților este membru în comisia pentru bugete.

“Parlamentul European respinge poziția venită din partea Comisiei Europene privind viitorul buget multiannual, așa că noi am venit cu viziunea noastră și spunem așa. Politica de coeziune nu poate fi condiționată de reforme impuse în spatele ușilor închise. Trebuie să avem o creștere a subventurilor pentru fermieri, poate chiar o egalizare la nivel european. Trebuie să refacem programul dedicat sănătății cu fonduri dedicate și aici am propus resurse consistente pe această componentă fiind în Comisia pentru Sănătate Publică, inclusiv un fond european pentru combaterea cancerului de aproximativ 2 miliarde de euro. Am propus, de asemenea, să creștem fondurile pentru educație și tineret și, pe lângă aceste aspecte, am propus și soluții pentru noi venituri la nivel european. Eu mi-aș dori să nu treacă să contribuim mai mult din bugetele naționale și să creăm venituri comune europene care să vină de la acei actori economici care profită de existența unei piațe comune și am propus taxarea platformelor online de jocuri de noroc și de gambling. A fost o dezbatere aici în plenul Parlamentului European organizată la inițiativa mea. La nivelul liderilor europeni, șefi de stat și de guvern, deja ideea este îmbrătișată. Comisia a venit și a spus da, ni se pare că este o idee bună, vom evalua această propunere. Pe agenda noastră este să menținem banii prevăzuți pentru România. România are, teoretic, prevăzut 60 de miliarde de euro în propunerea făcută de executivul european. Avem nevoie inclusiv de o dimensiune europeană și de un buget european consistent”.

Hantavirusul, discutat în Parlamentul European fără alarmism

În fine, ziua de joi a avut pe ordinea de zi un răspuns al Uniunii la riscurile contaminării cu Hantavirus. Vicepreşedintele Parlamentului Nicolae Ştefănuţă din partea Grupului Verzilor / Alianţa Liberală Europeană este membru în comisia de sănătate publică.

“Nu a fost declarat vreun nivel nici măcar de epidemie și nici de pandemie, și atunci trebuie să nu ne isterizăm, dar trebuie să urmărim fenomenul. Și este foarte irresponsabil din partea suveranișelor că spun că nu știu cine pregătește o nouă pandemie. Pandemiile vor veni și e foarte grav să ne batem joc de încrederea oamenilor în sănătate. Uitați-vă la efecte. Lumea nu se mai vaccinează nici de rujeolă. Ce să mai zicem de alte lucruri și e păcat”.

Parlamentarii au discutat în această săptămână şi despre guvernanța Uniunii sub presiune – răspunsuri instituționale la provocările globale.

Parlamentul European este una dintre cele două instituții legislative ale Uniunii Europene și una dintre cele șapte instituții fundamentale prevăzute de tratatele Uniunii. Împreună cu Consiliul Uniunii Europene denumit și Consiliul de Miniștri, adoptă legislația Uniunii Europene, pe baza propunerilor formulate de Comisia Europeană. Parlamentul European este alcătuit din 720 de eurodeputați din 27 de ţări organizați în 8 grupuri politice şi unul de neafiliaţi, iar România are 33 de deputaţi aleşi, dintre care doi ocupă câte una din cele 14 funţii de vicepreşedinţi ai Parlamentului. În Comisia Europeană România deţine portofoliul Drepturi sociale și competențe, locuri de muncă de calitate și pregătire, iar comisarul român ocupă şi una din cele 6 funcţii de vicepreşedinţi ai Comisiei.

Reporter: Adrian Ardelean