Starea Uniunii Europene: Ursula von der Leyen anunță prioritățile UE pentru economie, climă și inteligență artificială
Economie, securitate, schimbări climatice, inteligență artificială şi platforme de comunicare socială sunt subiectele pe care s-a axat dezbaterea despre Starea Uniunii Europene din Parlamentul European de la Strasbourg. Preşedinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen şi-a susţinut declaraţia anuală în faţa eurodeputaţilor după care a urmat o dezbatere pe strategia Uniunii Europene pentru următorul an.
Articol de Radio Timișoara, 16 septembrie 2026, 19:59
Ziua de miercuri a început la Strasbourg cu o declaraţie de presă a preşedintei Parlamentului European, Roberta Metsola, pe marginea aşteptatului discurs despre starea Uniunii:
„Este o zi importantă pentru Parlamentul European și pentru Uniunea Europeană, întrucât astăzi avem punctul culminant al calendarului nostru anual, și anume prezentarea discursului privind starea Uniunii, dar este, de asemenea, momentul în care deputații pot dezbate, pune întrebări și solicita răspunsuri. Din perspectiva Parlamentului European, cerințele noastre sunt clare. În primul rând, ne aşteptăm la anunțuri ferme privind competitivitatea, cum să menținem costurile la un nivel scăzut, dar şi cum vom concura ca Uniune Europeană și cum ne vom descurca pe cont propriu. În al doilea rând, în ceea ce privește securitatea, cum ne vom asigura că frontierele noastre externe sunt sigure și că cetățenii noștri se simt în siguranță în Uniunea Europeană. În al treilea rând, în ceea ce privește clima, mai ales după ce am văzut în ultimele luni, trebuie să ne asigurăm că suntem mai bine pregătiți pentru fenomenele meteorologice extreme de pe continentul nostru și, în al patrulea rând, în ceea ce privește agenda socială, cum putem face viața mai accesibilă pentru cetățenii noștri. Asta își doresc cetățenii noștri: vor ca viața lor să fie mai sigură, mai accesibilă și mai echitabilă.”
Pentru prima dată în istoria parlamentului, la dezbaterea despre starea Uniunii a fost invitat să participe un premier al unei ţări non-europene: prim-ministrul Canadei, Mark Carney, a fost întâmpinat la intrarea în Parlamentul European de către cele două preşedinte a parlamentului şi a comisiei, Roberta Metsola şi Ursula von der Leyen. Ţara sa a primit statutul de prim membru asociat al Uniunii Europene. Preşedinta Comisiei Europene şi-a prezentat apoi, timp de o oră, declaraţia despre Starea Uniunii în plenul parlamentului. În discursul său Ursula von der Leyen şi-a împărtăşit viziunea și a vorbit despre principalele inițiative pentru anul viitor, pornind de la realizările Uniunii de până acum.
„Starea Uniunii este cea mai puternică de până acum. Dar Starea Uniunii poate părea și cea mai precară de până acum”, a declarat președinta Comisiei. Ursula von der Leyen a subliniat că relansarea economiei Europei este prioritatea numărul unu, făcând referire la Foaia de parcurs „O Europă, o piață” și afirmând că, până la sfârșitul anului viitor, „putem și trebuie să finalizăm această revizuire istorică a pieței unice”.
„Prosperitatea și securitatea viitoare vor depinde în mare măsură de modul în care gestionăm punctele de basculare ale vremurilor noastre: schimbările climatice și inteligența artificială”, a afirmat preşedinta Comisiei, subliniind că „Europa poate, trebuie și va rămâne pe drumul cel bun în vederea îndeplinirii obiectivelor sale climatice”.
Vorbind despre securitate și amenințările hibride cu care se confruntă Europa, von der Leyen a spus că Europa are nevoie de un protocol de securitate de urgență pentru a coordona răspunsul european, pentru a descuraja continuarea escaladării și pentru a atenua impactul.
Reacțiile europarlamentarilor români
Au urmat luări de poziţie din partea liderilor celor opt formaţiuni politice din parlament, iar discursul despre starea Uniunii a fost comentat şi de către eurodeputaţii principalelor partide din România reprezentate la nivel european.
Victor Negrescu, PSD, vicepreşedinte al Parlamentului European
“Un discurs coerent, un discurs care scoate în evidență o serie de aspecte importante pentru Europa, importante pentru România. În sensul acesta, țin să salut în mod special referințele la nevoia de a crește competitivitatea europeană, nevoia de a investi mai mult în zona de securitate, nevoia de a sprijini demersurile în ceea ce înseamnă combaterea dezastrulor naturale, nevoia de a investi mai mult, și nevoia ca Europa să se dezvolte și, în această logică, salut propunerea ca Canada să obțină statutul de stat asociat și, de asemenea, salut ideea aceasta de a avea un congres privind viitorul Europei. Totodată trebuie să remarc faptul că președinta Comisiei Europene ar fi trebuit să prezinte, de asemenea, soluțiile concrete la toate aceste provocări. După șapte ani de mandat, o comisie condusă de dreapta politică, cred că este important să fim mai pragmatici și mai preciși în ceea ce înseamnă fondurile care trebuie să fie alocate pentru aceste priorități, dar, în același timp, să avem un calendar ferm. Ca pro-european, cred că este important să arătăm cetățenilor europeni că suntem preocupați de soarta lor, de nivelul de trai, de problemele sociale, de componentele ce țin de dimensiunea aceasta socială a vieții de zi cu zi. În această logică, în intervenția mea din plenul Parlamentului European o să fac referire tocmai la nevoia de a investi mai mult în oameni, în zona de sănătate, în zona de educație, nevoia de a avea o strategie coerentă pentru țările din Estul Europei. Mi-aș fi dorit mai multe referințe la provocările cu care se confruntă statele din Estul Europei, la provocările cu care se confruntă România. Mi-aș fi dorit ca România să fie menționată în discursul de astăzi”.
Siegfried Mureşan, PNL, vicepreşedinte al Partidului Popular European
“Discursul de astăzi despre starea Uniunii Europene al președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a a fost un discurs istoric și a fost un discurs reformator. A fost un discurs istoric căci pentru prima dată a adresat invitația unui stat din afară a Uniunii Europene de a deveni stat asociat Uniunii Europene. Asta înseamnă că vom coopera mai strâns cu Canada în domeniul securității. Canada este un stat membru fondator al NATO, este unul dintre cei 12 membri fondatorii NATO. Avem multe în comun cu Canada în ceea ce privește protejarea cetățenilor. Vom lucra mai mult în domeniul schimburilor economice și comerciale. România este unul dintre primele state membre ale Uniunii Europene care a ratificat acordul de liber schimb și comerț dintre Uniunea Europeană și Canada. Vom lucra în apărarea democrației, statului de drept, libertății de exprimare, libertății presei, dar și în investiții în noi tehnologii de viitor, în surse regenerabile de energie și mai ales în inteligența artificială, digitalizare. Discursul a fost unul reformator, deoarece președinta Comisiei Europene ne-a arătat foarte clar că în jurul nostru există provocări noi. Inteligența artificială, combaterea schimburilor de climă, prevenirea, pregătirea lor, ajutorarea fermierilor în caz de secet, în caz de inundații, în caz de incendii, de pădure. Sunt toate domenii în care Uniunea Europeană va investi mai mult. Securitatea, protejarea cetățenilor va fi prioritatea zero a Uniunii Europene în perioada următoare. Elementul de noutate prezentat astăzi de președinta Comisiei Europene a fost hotărârea cu care Uniunea Europeană va proteja cetățenii și în mediul online, nu doar în mediul offline, fiindcă așa cum există riscuri în viața noastră reală offline, ele există și online, e nevoie de reguli și în spațiul virtual online”.
Dan Barna, USR, membru în grupul Renew Europe.
“Știrea cu adevărat valoroasă este faptul că vom avea Canada ca membru asociat al Uniunii Europene. E o întrebare ce înseamnă și care va fi conținutul acestui nou statut, dar fără îndoială percepția pentru cetățeni este că Uniunea Europeană se extinde, să spun așa, și pe cel alt mal al Atlanticului și asta e o veste bună pentru că e o premisă, cred, puternică de securitate și dezvoltare pentru cetățenii ambelor regiuni. În rest, discursul doamnei președinte von der Leyen a fost, din punctul meu de vedere, un discurs mai degrabă business as usual, un discurs destul de moale, plin de promisiuni necesare. Au fost, într-adevăr, abordate toate temele actuale și toate temele importante pentru Uniunea Europeană, de la competitivitate, la criza energetică, la drepturile sociale, protecția tinelor și a minorilor. Au fost abordat subiectul, bineînțeles, războiului din Ucraina, Orientul Mijlociu, toate aceste teme care ne preocupă în momentul de față, dar e timpul ca această comisie să livreze și pe dosarul de extindere, pentru că Moldova, de exemplu, a dat foarte multă încredere și speranță și la referendumul pentru aderarea la Uniunea Europeană, dar și în alegerile care au urmat, a venit însă dușul rece al Islandei care a refuzat integrarea deplină și, în acest context, e necesar ca această comisie, în acest mandat, să livreze și pe dosarul de extindere și este ceea ce voi spune și peste câteva minute în intervenția mea din plen”.
Pentru Ursula von der Leyen acesta a fost cel de-al şaselea discurs despre starea Uniunii. Momentul este inspirat din tradiţia americană, cu diferenţa că discursul este urmat de o dezbatere şi asumat de Parlament. La eveniment au fost acreditaţi peste 500 de jurnalişti.
Corespondență de Adrian Ardelean
