? Tradiţii de Sfântul Ilie, cel ce aduce ploaia
Articol de Radio Timișoara, 20 iulie 2016, 08:59
Sfântul Ilie este extrem de respectat şi astăzi în familiile tradiţionale, cu precădere în Banat şi Oltenia, unde 20 iulie se ţine pe principiul sabatic, adică nu se munceşte, nici în câmp şi nici în case.
Sărbătoarea este şi ocazie pentru rugi în satele româneşti, mulee biserici şi mănăstiri purtând hramul Sfântului Prooroc Ilie Tesviteanul.
Tot astăzi este şi Ziua Forţelor Aeriene Române, iar aproape 130.000 de români îşi sărbătoresc onomastica.
Ioana Sapianu sintetizează semnficaţia acestei zile de sărbătoare:
Potrivit tradiţiei româneşti pînă la la 20 iulie nu era voie să se consume mere şi şi nici nu era permis ca aceste fructe să se bată unul de altul pentru a nu bate grindina, obicei pastrat si astazi.
În aceasta zi, merele (fructele lui Sânt-Ilie) se duc la biserică pentru a fi sfinţite, existând credinţa că numai astfel vor deveni mere de aur pe lumea cealaltă.
In dimineaţa acestei zile, scrie crestinortodox.ro, se culegeau plante de leac, în special busuiocul, ce erau puse la uscat în podurile caselor, sub streşini sau în cămări. Tot acum se culegeau si plantele intrebuintate la vraji si farmece.
Femeile duceau busuioc la biserică pentru a fi sfinâit după care, acasă, îl puneau pe foc iar cenuşa o foloseau în scopuri terapeutice .
De Sfantul Ilie, romanii isi aminteau si de sufletele mortilor, in special de sufletele copiilor morti. Femeile chemau copii straini sub un mar, pe care il scuturau ca sa dea de pomana merele cazute. Astfel, se considera ca mortii se veselesc.
Se mai crede şi astazi că dacă tună de Sânt-Ilie, toate alunele vor seca iar fructele din livezi vor avea viermi. În plus, în această zi nu se lucrează de teama pagubelor.
