AUDIO / Cum a devenit fasolea cu ciolan mâncarea tradițională de Ziua Națională? Timișorenii destănuie secretele unei rețete perfecte

De mulţi ani, pe lângă tricolorul pus la vedere în balcoane sau pe fulare sau, 1 Decembrie înseamnă, obligatoriu, o porție de fasole cu ciolan. Fie că o gătim acasă sau mergem la târgurile din oraş, farfuria aburindă cu bunătăţi nu trebuie să lipsească de pe masa românului patriot.

Articol de Radio Timișoara, 1 decembrie 2014, 14:10 / actualizat: 1 decembrie 2014, 15:14

O mâncare săţioasă, numai bună pentru zilele reci din decembrie. Aşa ar defini cea mai mare parte dintre timişoreni mâncarea tradiţională de Ziua Națională. Românii sunt mari amatori de fasole cu ciolan, fie că este sau nu 1 Decembrie.

Nu ştiu dacă e tradiţională, dar e foare bună. Foarte bună o fasole cu ciolan sau cu cârnaţi afumaţi, nu?

De fapt, e bună toată ziua făcută. E foarte bună. Cea mai bună. Şi, de 1 decembrie e pentru că acuma e şi perioada cu porcii, cu tăiatul.

Şi, pentru a elucida misterul, fasolea cu ciolan nu este un fel pretenţios de mâncare. Doamnele au propria lor reţetă, când vine vorba de preparare.

Fasolea trebuie muiată, ciolanul trebuie muiat şi spălat bine şi pusă fasolea separat, se fierbe, se aruncă apa aia. Ciolanul se fierbe şi când ciolanul e aproape fiert pui fasolea aia care ai opărit-o şi se fierbe cu ciolanul. […] După mintea mea, acele boabe reprezintă Unirea, zic eu, mai multă lume. Asta-i părerea mea.

Fiecare cu gustul lui. Eu pun cimbru, o foaie de dafin ş, când fierb, de regulă o fac scăzută, deci nu o fac ciorbă şi atunci, în momentul când fierbe, îi mai pun şi-un morcov, da-i dau de-o parte.

Fasolea cu ciolan îşi are originile încă de pe vremea Marii Uniri din 1918, când delegaţii din toate provinciile care urmau să compună România Mare, au venit la Alba Iulia. Oamenii au fost cazaţi şi hrăniţi de gospodarii din zonă, spune bucătarul Uica Mihai.

Fiind foarte mulţi, fiind şi o epocă în care sărăcia cam domnea, ce să pună pe masă musafirilor? Goştilor, cum spunem noi, bănăţenii. Fasole fiartă, cu ainpren, ainprenul fiind o îngroşeală prăjită din făină. Ei, cel puţin bănăţenii, gospodari din firea lor, n-au plecat cu straiţa goală. Aveau un cârnat afumat, o bucată de şonc, adică jambon, o buncată de slănină şi au încropit un adaos lângă acea fasole.

Ca să fie masa completă, o fasole bună merge cu o porţie zdravănă de murături şi, eventual, cu un păhărel de tărie.

Despre istoria acestei delicatese şi câteva din secretele ei, ascultați reportajul realizat de Ioana Sapianu.