Despre 3 august 1919 cu Ioan Hațegan / AUDIO
De Ziua Timișoarei vă invităm să aflați ce sărbătorim de fapt la această dată și care a fost contextul în care o parte a Banatului (și nu tot) a revenit României.
Articol de Radio Timisoara, 3 august 2020, 23:17 / actualizat: 4 august 2020, 8:28
E bine ca ziua orașului să fie o zi în care o armată a intrat în oraș, chiar dacă a fost o intrare pașnică? De ce ziua orașului se sărbătorea cândva pe 18 octombrie? Ce stat își dorea Republica Bănățeană și de ce? Ce s-a întâmplat în Timișoara după semnarea Armistițiului de pace din 1918? Cine a trimis în Banat Trupele Regale Sârbe, pentru a păstra ordinea? De ce unii români nu au ajuns la Alba Iulia pe 1 decembrie 1918? Cum s-a hotărât dezmembrarea Banatului la Conferința de Pace de la Paris? Un memoriu solid, dacă ar fi fost făcut rapid, ar fi putut împiedica această dezmembrare? De ce nu convenea Serbiei să fie ale României teritoriile de la sud de Belgrad (inclusiv zona Vârșețului, locuită de români)? De ce șvabii bănățeni doreau ca Banatul să fie integral în Regatul României? Care au fost efectele dezmembrării din puncte de vedere economic? Care era situația economică în Timișoara? Care erau relațiile între etnii în Banat?
Ce lipsea din spațiile în care s-a instalat administrația românească în iulie 1919 la Prefectură (actualul Palat Baroc)?
Care a fost rolul Reginei Maria? Ce s-ar fi întâmplat pentru românii din Banat dacă teritoriile locuite majoritar de români nu ar fi revenit Regatului României?
[iframe src=”https://anchor.fm/radiotimisoara/embed/episodes/Cu-istoricul-Ioan-Haegan-despre-istoria-Timioarei-i-august-1919-ehk8md” width=”330″ height=”102″ scrolling=”no”]
Istoricul Ioan Hațegan a fost invitatul Adrianei Dolcianu-Mărăscu, vineri 31 iunie, la emisiunea ”De la om la om”. Ascultați-o și veți afla răspunsul la aceste întrebări, dar și la multe altele pe care poate le aveți în minte. Inclusiv cum a argumentat invitatul replica ”Și da și nu” dată unui ascultător care a afirmat că ”Dacă Banatul rămânea cu capitala la Viena (sau măcar la Budapesta) eram mult mai departe.”
