Diplomație culinară sau povestea tinerei care redescoperă secretele gastronomiei tradiționale
Foto: Facebook-Romana Rista
Articol de Radio Timișoara, 3 decembrie 2022, 09:49
Foto: Facebook-Romana Rista
Articol de Radio Timișoara, 3 decembrie 2022, 09:49
O tânără din Arad, cutreieră țara în lung și-n lat, ca să descopere zestrea culinară a românilor. Chiar în această lună se împlinesc 10 ani, de când Romana Rista aduce în online secretele gastronomiei și tradițiilor românești, de pe tot cuprinsul țării și nu numai.
Romana are 40 de ani și se intitulează diplomat culinar. Este interesată să afle și să transmită mai departe tradițiile, uneori uitate, din România. Tânăra a demarat și a fost implicată în diverse proiecte cu acest obiectiv. A scris diverse articole, cărți, a realizat emisiuni de televiziune, are chiar și o pagină pe Facebook, sub numele de “Fata care gătește cu flori”, unde este urmărită de peste 30.000 de persoane. Este născută în vestul țării, la Arad, într-o familie cu rădăcini ungurești, nemțești-șvăbești și slave, unde se sărbătorea Crăciunul și Anul Nou, de două ori pe an. A crescut cu masa încărcată de bucate tradiționale, gătite după rețete ale tuturor etniilor. A urmat Facultatea de Jurnalistică, la Timișoara, după care a luat calea multinaționalelor. Așa s-a îndepărtat pentru o perioadă și de gastronomia bogată cu care a fost crescută. Când a realizat acest lucru și-a dat seama că românii își pierd tradițiile și s-a decis că trebuie să facă ceva pentru a promova zestrea noastră culinară.
“Mâncarea face parte, prin cultura unui popor, din cultura unui loc, adică eu nu m-am rezumat și nici măcar nu am căutat să aflu rețeta neapărat. Nu acesta este principalul meu de mers, ci a vedea cum se păstrează, care e povestea locului, a oamenilor și practic tot amalgamul acesta acesta de lucruri care adună oamenii la masă. E partea socială, partea culturală și iată că acum, după zece ani, fac această diplomație culinară și duc mai departe și în alte țări sau aduc alte țări să-și promoveze tradițiile la noi”, spune Romana Rista.
Romana, care are origini bănățene, dă exemplu zona Banatului de pustă care nu este suficient exploatată, dar consideră că majoritatea regiunilor au încă secrete în gastronomie.
“Banatul de pusă care mie-mi este foarte drag și de care mă leagă foarte multe și din din familia mea bănățeană, cu origini multietnice și multiculturale, ar trebui cumva promovat. Eu asta mă chinui să fac. Vorbesc foarte mult despre Banatul francez, de care nu se vorbește și chiar în primul volum de Zestre culinară mi-am dorit să deschid această comoară a Banatului cu cele zece sate de francezi din Alsacia-Lorena, care au lăsat o moștenire culturală, la fel și șvabii. Mai găsești sate cu poate unul sau doi și asta este cea mai mare pierdere culturală a Banatului. Poate că învățăm acum altfel, să privim lucrurile și să ne bucurăm de ce au lăsat. Ele au fost poate tratate un bun ca atare și după plecarea șvabilor, foarte multe rețete s-au pierdut, iar acuma văd că cel puțin dincolo de Carpați nu se știe despre acest gust sărat-dulce bănățean, despre Grenadiermarsch, care este o emblemă Banatului. Adică cine aș zice că aici, în Banat se mănâncă paste cu cartofi, care este o mâncare uitată a Banatului sau păturata pe crumpi, că este pătura de aluat rulată ca un melc, este acel ștrudel care se pune pe o tocană de cartofi care, mă rog, în funcție de familie și așa se mai poate îmbunătăți și nu e de post, e cu cârnat sau cu costiță, cu kaizer. Astea sunt mâncăruri care cred că vor dispărea dacă astfel de comunități nu vor conștientiza lucrul acesta”, atrage atenția Romana Rista.
Tânără susține că obiectivul ei este să sprijine aceste comunități să-și păstreze și să-și promoveze autenticitatea și speră că în curând să regăsească și în restaurante vechile rețete, din fiecare regiune.
“Nu înțeleg de ce nu pot să mănânc taște cu pesmet și cu magiun sau cu nucă, și cu ta;te cu mac. Nu cred că sunt greu de făcut. Vezi cumva că treci la sârbi, care e o societate încă foarte acorată în tradițional și au să păstreze și să îl facă un bun național. Poate că și la noi se va putea face, numai că într-adevăr trebuie să fim conștienți că lucrurile le putem face dacă le aducem în contemporaneitate, modernitate. Mai ales că vin tinerii bucătari care sunt foarte foarte pregătiți să înglobeze noul și ultimele tendințe. Cred că o bucătărie veche, adusă în prezent și poate cu niște arome noi, va da naștere unei noi bucătării moderne, contemporane. Se întâmplă lucrurile acestea în Novi Sad, în Slovenia unde au început să combine tehnici vechi cu ingrediente noi”, spune Romana.
Pentru anul viitor, Romana pregătește o nouă ediție din “Zestrea Culinară”, cu rețete de bucate și povești uitate sau mai puțin cunoscute din toate regiunile României.
Ascultați rerpotajul realizat de Daniel Groza.
„Zilele Culturale ale Germanilor din Banat” se încheie astăzi, cu o paradă spectaculoasă a portului popular, pe strazile Timișoarei. Cea mai...
CFR Călători riscă să intre în incapacitate de plată, ceea ce pune în pericol siguranţa circulaţiei trenurilor în plin sezon estival,...
Peste 240 de terenuri de pe raza localităților Curtea și Tomești din Timiș vor fi expropriate pentru amenajarea unui drum județean pe ruta...
Medicina veterinară, cadastrul și silvicultura se află în topul celor mai căutate facultăți de la Universitatea de Științele Vieții din...