Geoingineria, un pariu riscant împotriva schimbărilor climatice

Unii oameni de ştiinţă studiază metode de influenţare a climei Pământului, în ideea că s-ar putea evita încălzirea globală printr-o reducere artificială a temperaturii planetei, relatează EFE, adăugând că acesta este controversatul obiectiv al geoingineriei.

Articol de Carla Chiu, 18 aprilie 2015, 10:00

Aceasta studiază posibilitatea de a răci planeta prin metode precum generarea unui anumit tip de nori – cirrus – pentru a reflecta mai mult lumina solară sau pulverizarea unor particule de sulfat în stratosferă pentru a bloca razele soarelui.

În timp ce unele voci cer să se aibă în vedere această tehnologie, alţi cercetători avertizează că geoingineria nu a fost testată, poate avea rezultate imprevizibile şi distrage atenţia de la adevărata soluţie în cazul schimbărilor climatice: reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră.

Potrivit criticilor, geoingineria este ca un medicament care ar reduce doar simptomele, nu cauzele ‘febrei’ care afectează planeta.

O sursă de inspiraţie a fost reducerea temperaturilor globale de-a lungul câtorva luni, cu aproximativ 0,5 grade Celsius, după erupţia din 1991 a vulcanului Pinatubo (Filipine), care a aruncat în atmosferă tone de gaze.

Ken Caldeira, de la Universitatea Stanford, este unul dintre pionierii mondiali în geoinginerie şi, deşi în numeroasele sale studii dedicate materiei ajunge la concluzia că aceste metode ar răci planeta, se opune categoric folosirii lor.

Caldeira speră să nu se aplice niciodată modelele pe care le studiază şi le vede doar ca pe nişte opţiuni de urgenţă într-o potenţială catastrofă, după cum a declarat recent pentru EFE, la Viena, cu ocazia unei reuniuni a Uniunii Europene pentru Geoştiinţe.

‘Este clar că riscurile sunt mari, lumea reală este mai complicată decât modelele climatice pe care le manevrăm şi nu putem fi siguri de ceea ce s-ar întâmpla’, a subliniat cercetătorul.

Pentru el, singurul mod de a lupta împotriva schimbărilor climatice este acela de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră, însă în cazul în care lumea s-ar confrunta cu o situaţie-limită, cea mai rapidă metodă de răcire a planetei ar fi emiterea de aerosoli în stratosferă.

‘Schimbarea sistemului energetic durează circa jumătate de secol şi nici măcar atunci nu s-ar răci planeta ci s-ar evita continuarea încălzirii’, a mai spus Ken Caldeira.

Acesta a amintit că alţi oameni de ştiinţă pledează pentru utilizarea imediată a acestor tehnologii. ‘Ei spun: de ce să aşteptăm să apară o criză? de ce să nu le folosim înainte? Eu cred însă că riscurile sunt prea mari’, a precizat Caldeira.

‘Este un lucru înţelept să fim foarte sceptici cu privire la intenţiile de a interfera în anumite procese de amploare planetară’, a apreciat el.

Potrivit studiilor sale, deşi temperatura Pământului în ansamblu ar scădea, în unele regiuni ar putea fi inversate unele cicluri, ca la tropice, cu o diminuare a precipitaţiilor.

Geoingineria face obiectul unei dezbateri intense, existând numeroase lucrări care avertizează că nu se cunosc efectele ei profunde.

Un studiu prezentat în cadrul reuniunii de la Viena atrage atenţia asupra ‘incertitudinilor’ pe care le-ar genera utilizarea acelor aerosoli, deoarece ar conduce la o ‘situaţie climatică complet nouă’.

Potrivit opiniei exprimate de Hannele Korhonen, de la Institutul de Meteorologie din Finlanda, dacă s-ar produce o mare erupţie vulcanică în cursul aplicării acestei tehnici de geoinginerie, ‘probabil’ că în ample zone din Europa, America de Nord şi Antarctica ar creşte temperatura cu până la 1,5 grade Celsius.

Există ‘mari incertitudini’ în ceea ce priveşte viabilitatea geoingineriei şi impactul său climatic, a declarat Korhonen presei.(Sursa: Agerpres)