INTERVIU/ Procurorul șef al DNA: Din punctul de vedere al DNA, MCV ar putea fi închis. Celelate instituții ale statului nu au reușit să atingă obiectivele
Articol de Radio Timișoara, 9 decembrie 2021, 19:15
9 decembrie este Ziua Internațională împotriva corupției, sărbătorită din 2003, inclulsiv în România. Pentru că s-au spus multe despre structura națională de luptă împotriva acestui flagel, Radio Timișoara a încercat să afle de la procurorul șeg al Direcției Naționale Anticorupție care este situația acum în România.
Radio Timișoara: Cu toate că bilanțul activității va fi prezentat doar anul viitor, care ar fi situația dosarelor soluționate prin clasare sau prin trimitere în judecată, până în momentul de față?
Crin Bologa: O situație exactă o vom avea în luna ianuarie. Pot să vă spun însă că, în acest an, procurorii Direcției Naționale Anticorupție au soluționat peste 2.000 de cauze. Vom trimite în judecată, până la sfârșitul anului, peste 300 de cauze, iar restul cauzelor au fost soluționate prin clasare, prin renunțare la urmărire penală sau declinare la alte instituții.
RT: O privire a unui ochi neavizat arată că, spre deosebire de alți ani, au fost reduse motoarele.
CB: Este o impresie greșită așa-zisa reducere a motoarelor, de fapt activitatea noastră, atât în anul 2020 cât și în anul 2021, este mult mai importantă, cu rezultate positive, decât în ultimii ani, de exemplu față de 2018 sau 2019. Noi avem mai multe persoane trimise în judecată, mai multe dosare de corupție finalizate cu trimiteri în judecată și mai multe persoane importante anchetate și trimise în judecată. Până în acest moment, de exemplu, am trimis în judecată 8 miniștri și deputați și senatori în acest senator. Este o cifră importantă. Am trimis un fost premier, am trimis un eurodeputat, doi președinți ai Casei Naționale de Asigurăriam trimis zeci de primari și de polițiști în judecată. Problema este de comunicare public. În prezent, noi respectăm regulile de comunicare publică, trebuie să răspundem și dorinței de informare a cetățeanului, dar să respectăm și prezumția de nevinovăție. În momentul în care nu mai apar filmate persoanele pe care noi le propunem pentru arestare și când sunt arestate, când sunt în custodia noastră noi trebuie să le asigurăm respectarea prezumției de nevinovăție, apare ca o lipsă de activitate. Datele statistice arată cu totul altceva. Acest lucru se întâmplă și la Serviciul Teritorial Timișoara care este unul dintre cele mai performante ale Direcției Naționale Anticorupție.
RT: Practic dumneavoastră spuneți că faptul că nu mai este acel spectacol al cătușelor nu înseamnă că nu există activitate.
CB: Acea justiție televizată. Noi avem niște reguli de respectat în present și respectând aceste reguli, apare această impresie care este una falsă. Și anul trecut când am prezentat bilanțul și în acest an când voi prezenta bilanțul, o să vadă toată lumea că activitatea de combatere a corupției la nivel înalt și mediu se desfășoară în continuare de către Direcția Națională Anticorupție cu rezultate bune și asta în condițiile în care, spre deosbire de alți, noi avem o schemă de personal a procurorilor ocupată în proporție de 75%, în prezent, iar în luna septembrie era de 69%. În anii anteriori, schema era ocupată în proporție de peste 90%. Încă o precizare. Gândiți-vă că de doi ani suntem într-o situație pandemică ce îngreunează foarte mult activitatea, dar, cu toate acestea, rezultatele sunt mai bune de la an la an.
RT: Cum explicați această problemă a personalului?
CB: Prin contrareforma în justiție făcută în perioada 2017 – 2019 prin modificarea legilor justiției. În această perioadă, procedura de selectare a procurorilor pentru Direcția Națională Anticorupție a fost luată de la DNA și dată Consiliului Superior al Magistraturii. Aceasta a îngreunat recrutarea de procurori pentru DNA. De exemplu, DIICOT, o altă structură specializată, are în continuare posibilitatea să își recruteze procurorii. Noi răspundem pentru rezultate, dar nu ne putem selecta oamenii. Un alt motiv ar fi vechimea necesară procurorilor pentru a fi eligibili pentru Direcția Națională Anticorupție. În 2018, era necesară o vechime de șase. Acum, ca urmare a unei decizii a Curții Constiționale, se ajunge la o vechime de doisprezece ani.
RT: Care ar fi, din punctul dumneavoastră de vedere, vechimea optimă?
CB: Noi am propus o vechime de opt ani. Anchetele necesită atât o știință de carte dar și multă energie și mult curaj. Procurorii tineri, dar nu debutanți, au această capacitate de a efectua urmărirea penală în doare complexe.
RT: Care sunt, în momentul de față, principalele provocări pentru procurorii DNA?
CB: Provocarea este aceeași de la înființare și anume continuarea luptei împotriva corupției la nivel înalt și mediu în România. Această continuare a luptei împotriva corupției la nivel înalt și mediu este și unul dintre obiectivele mecanismului de cooperare și verificare. Eu consider că DNA îndeplinește acest obiectiv și îndeplinește obiectivul situat în acest mod în mecanismul de cooperare și verificare. Din punctul meu de vedere, acest mecanism ar putea fi închis numai că în acest mecanism de cooperare și verificare există și alte obiective, iar celelalte instituții ale statului n-au fost capabile, în ultima perioadă, să închidă acest obiectiv. Este o mare provocare efectuarea anchetelor în condiții pandemice. Noi trebuie, în continuare, să facem percheziții, avem în desfășurare acțiuni de prindere în flagrant. Am avut cazuri în Direcție, în momentul în care am făcut percheziții, am prins persoane în flagrant, să avem suprinza ca unele dintre aceste persoane să fie infectate și atunci și oamenii noștri au intrat în pericol.
RT: În privința acestor acuze aduse DNA, în ce măsură au vulnerabilizat ele lupta împotriva corupției?
CB: Acuzele de abuzuri ale unor angajați ai Direcției Naționale Anticorupție. Eu am mai afirmat public acest lucru și îl repet. Niciun procurer al DNA, din trecut sau din prezent, nu a fost condamnat penal și nu a fost sancționat disciplinar pentru așa-zisele abuzuri care apar în spațiul public. Eu cred că este o politică anti-DNA care a vulnerabilizat destul de mult activitatea noastră și care, pur și simplu, nu respectă realitatea. În momentul în care vor fi soluții definitive în acest sens, atunci vom avea sau nu abuzuri și vom vedea în ce au constat acestea.
RT: Chiar dacă nu au fost condamnați, au fost situații, sentințe definitive prin care unor persoane care au fost arestate și fie au fost achitate fie nu au mai fost trimise în judecată pentru că s-au clasat cauzele, li s-au acordat daune morale. Acestea nu pot fi considerate o formă de abuz?
CB: Pentru a lua măsura arestării preventive, măsură care se dispune de către judecător nu de către procuror, trebuie respectate anumite criterii. O persoană arestată preventiv se bucură în continuare de prezumția de nevinovăție. În fiecare caz în parte trebuie văzut dacă instanța a respectat acele criterii. Vreau să îi asigur pe ascultătorii dumneavoastră din zona Timișoarei că Direcția Națională Anticorupție va continua să lupte împotriva corupției la nivel înalt și mediu în România.
Ascultați interviul realizat de Daniel Dancea:
