? Mircea Lucescu: „Am găsit mereu ambiţia să renasc”
Familie, fotbal şi performanţa… Acestea sunt preocupările celui mai titrat tehnician român, pentru care trofeele fac parte din viaţă. Performanţa în tot ceea ce face, ambiţia de a reuşi, de a lăsa ceva în urma sa. Această motivaţie vine din dorinţa copilului modest care a luptat să îşi depăşească această condiţie.
Articol de Dana Florea, 29 iulie 2016, 08:26
Şi pentru că nu a uitat cum este să te loveşti de lipsuri materiale, de 12 ani oferă burse unor copii fără posibilităţi, din mediul rural, dar nu doreşte să facă public acest lucru. Întotdeauna a fost de părere că fotbalul şi în special antrenoratul nu merg fără educaţie, ba din contra, le consideră complementare, a făcut eforturi mari pentru a deveni un fotbalist şi un antrenor respectat. Când juca la Dinamo şi avea cantonamente lungi, stătea în camera şi studia, nu juca remy sau table cu colegii, pentru că avea ambiţia să reuşească.
Reputatul comentator sportiv Ion Ghitulescu şi aminteşte memorabilul meci de pe „Wembley”, dintre Anglia şi România
Tot ceea ce s-a spus despre jucătorul Mircea Lucescu s-a învârtit în jurul aceluiaşi cuvânt: inteligenţa.
A fost primul antrenor-jucător din fotbalul românesc, la Corvinul Hunedora, dar şi singurul care a avut rezultate în dubla calitate de jucător şi antrenor.
Il Luce a fost antrenorul care a calificat în premieră echipa României la un turneu final al Campionatului european, în Franţa, 1984. A făcut performanţă cu fiecare dintre echipele pe care le-a antrenat.
În tară Corvinul, Dinamo şi Rapid, iar în străinătate Pisa şi Brescia Calcio în Italia; Galatasaray şi Beşiktaş în Turcia, Şahhtior Doneţk în Ucraina. A avut peste 150 de meciuri în Cupele europene.
