Personalitatea zilei: Emil Racoviţă – biologul care a dus faima României
Radio Romania Regional vă prezintă proiectul “Eu aleg România – 100 de români pentru istoria lumii”. 100 de personalităţi din cultură sau ştiinţă care au marcat dezvoltarea lumii prin realizările lor. 100 de români care prin creativitate, muncă şi curaj au adus România intre ţările care au imbogăţit cunoaşterea universală. Astăzi vi-l prezentăm pe Emil Racoviţă.
Articol de Dana Florea, 18 septembrie 2015, 08:39
Biologul român care a dus faima României peste tot în lume, explorator al oceanelor îndepărtate şi al adâncurilor întunecate, creatorul unei ramuri ştiintifice şi al celui dintâi institut de speologie din lume. Aşa se poate rezuma în câteva cuvinte munca de-o viaţă a savantului românului.
S-a născut şi a studiat la Iaşi, unde în primii ani de şcoală l-a avut dascăl pe Ion Creangă. La Paris a studiat dreptul, apoi s-a înscris la Facultatea de Ştiinţe de la Universitatea Sorbona. După absolvire, a rămas în Franţa pentru a-şi pregăti doctoratul şi s-a angajat la Laboratorul oceanologic „Arago”. Acolo a făcut primele scufundări pentru a studia viaţa subacvatică. Avea doar 25 de ani când a fost ales membru al Societăţii Zoologice din Franţa. După doctorat, obligaţia de a-şi satisface stagiul militar l-a chemat înapoi acasă, în România, însă în preajma vârstei de 30 de ani, i s-a făcut o propunere de nerefuzat. A fost ales să facă parte, ca naturalist, din expediţia care a pornit în anul 1897 să studieze ţărmurile din Antartica.
Echipajul care a petrecut o iarnă întreagă la Polul Sud era unul internaţional, alături de Racoviţă la bordul navei „Belgica” au mai urcat, între alţii, medicul american Frederick Cook şi norvegianul Roald Amundsen. Expediţia polară avea să reprezinte punctul de cotitură al afirmării savantului Emil Racoviţă. S-a întors în Europa cu un material de studiu impresionant, mai amplu şi mai valoros decît cel adunat în toate expediţiile anterioare la un loc: 1200 de piese zoologice şi 400 de piese botanice, plus observaţiile detaliate asupra balenelor, focilor şi păsărilor din Antartica. Tot lui i se atribuie descoperirea unei specii noi de cetacee: balena cu cioc.
Lucrările ştiinţifice publicate i-au atras recunoaşterea mondială. Tânărul român avea să facă parte din conducerea Laboratorului „Arago”. Avea 32 de ani, făcea o asiduă muncă de cercetare şi nu putea sta departe nici de deplasările în teren. Tocmai în timpul unei asemenea deplasări, în anul 1904, avea să se producă un declic în viaţa lui Emil Racoviţă. Acel declic care a determinat o schimbare radicală în activitatea lui. S-a întâmplat în vara anului 1904, când în timpul unei misiuni de cercetare pe coastele Mediteranei, a coborât în peştera Cueva del Drach din Mallorca. L-a fascinat atât de tare viaţa subterană că a renunţat definitiv la cercetarea subacvatică. Atras de vietăţile din adâncuri, a publicat trei ani mai târziu primul studiu de biospeologie din lume, ştiinţă al cărei fondator este. Vreme de 15 ani a cutreierat sute de peşteri din mai multe zone ale lumii şi a studiat ecosistemele din subteran.
100 de personalități din cultură sau știință, care au marcat dezvoltarea lumii prin realizarile lor. 100 de români care, prin creativitate, munca și curaj, au adus România între țările care au îmbogățit cunoașterea universală.
