? Ageamii, geamii și moschei

Marcel Tolcea ne invită să vorbim şi să scriem îngrijit româneşte: http://radiotimisoara.ro/cum-vorbim-si-scriem-corect-r-marcel-tolcea/

Rubricile sunt difuzate de luni până vineri inclusiv, în jurul orelor 7.40 şi 11.20 şi în reluare duminica, de la ora 8.00.

(rubrică difuzată în 22 iulie 2016)

Fiindcă, în ultimele două rubrici am vorbit despre cuvinte de origine turcă, se pare că am declanșat interesul ascultătorilor rubricii mele. Drept pentru care astăzi încerc să îi răspund Domnului Liviu Hulubei care m-a întrebat câte cuvinte turcești se mai folosesc astăzi în limba română. Nu sunt un specialist în etimologie, dar constat că au existat multe cuvinte turcești în vocabularul militar, administrativ, religios și nu numai. Să nu uităm România și-a cucerit independența față de turci abia în 877. În afara acestor cuvinte despre realități ale islamului, avem și cuvinte din vocabularul obișnuit ce s-au păstrat până astăzi. Dintre acestea din urmă, Sorin Stati enumeră „cișmea”, „fișic”, „oftică”, „oleacă”, „chibrit”. Aș mai adăuga, „geamgiu” și „ageamiu”.

Am adăugat „ageamiu” fiindcă am citit o definiție umortistică despre el: ageamiu este un turc care nu frecventează geamia, moscheea. Să știți însă că „moschee” și „geamie” nu sunt același lucru. Am afla asta din cartea Doamnei Cristina Feneșan, „Vilayetul Timișoarei. 1552-1716”, apărută în 2014 la editura Ariergarda. Ca să ne lămurim, „vilayet” înseamnă „provincie militar-administrativă”, „ținut”, „țară”.

Iar diferența dintre geamie și moschee este că geamia este moscheea cea mai mare, cea mai importantă a unei așezări, acolo unde toți musulmanii se reunesc în fiecare vineri pentru rugăciune. Să nu uit, „moschee” se scrie cu doi „e”, nu cu „ie”.

(Foto: pixabay.com)