Pedestrași, pioni, pietoni, pionieri

 

În mod ciudat, piciorul are o biografie mult mai agitată în istoria culturii omenești decât mâna. Mi-ar plăcea să vă povestesc aici despre cum zeitățile șchioape, despre cum unii zei bărbați au preluat sarcina iubitei lor și și-au crescut fiul în coapsa piciorului, despre semnificația erotică a piciorului în India sau despre jignirea pe care o i-o aduci cuiva, în lumea musulmană, dacă îndrepți talpa piciorului către el. Suntem însă la o emisiune dedicată limbii române, așa că, astăzi, o să vă semnalez legăturile strânse, ombilicale, dintre câteva cuvinte aparent îndepărtate: pedestraș, pion, pieton, pionier.

Pedestraș, sper că știe toată lumea, înseamnă infanterist, adică un soldat care, spre deosebire de cavaleri, lupta pe jos. Sorin Stati ne reamintește că, ironic probabil, romanii le spuneau unor asemenea soldați pedones, adică „picioare lungi”. În Evul Mediu, francezii au preluat cuvântul sub forma pion, „pion” adică. Ați ghicit, în jocul de șah, pedestrașii, infanteriștii se numesc pioni. Tot francezii, dar peste câteva secole, au inventat cuvântul piéton care însă nu desemna ceea ce știm noi astăzi, ci tot infanteriștii, dar cuvântul și-a pierdut legătura cu armata.

În fine, tot de la pion, aceiași francezi au venit cu un alt cuvânt foarte cunoscut mai ales de către elevi în vremea comunismului: pionier. Sensul prim al cuvântului pionier era tot militar și se referea la infanteriștii care săpau fortificații. Adică geniștii. Sensul impus ulterior se referă, probabil, la faptul că pionierii erau adevărați deschizători de drum pentru restul combatanților.

(rubrică difuzată în 1 decembrie 2015)

Rubricile realizate de prof. univ. dr. Marcel Tolcea sunt difuzate de luni până vineri inclusiv, în jurul orelor 7.47, 11.47 şi 15,47. Le puteți găsi și pe internet la http://radiotimisoara.ro/stiri/limba-romana/

Puteți asculta mai multe rubrici în Arhiva audio la: http://radiotimisoara.ro/cum-vorbim-si-scriem-corect-r-marcel-tolcea/

 

 

 

 

 

(Foto: pixabay.com)