Accesul copiilor la rețelele sociale, între interdicție și educație digitală
Creșterea cazurilor de violență în rândul copiilor reaprinde dezbaterea despre accesul minorilor la rețelele sociale. În timp ce unii cer interzicerea platformelor digitale pentru copii, specialiștii susțin că soluția reală este educația digitală și implicarea adulților.
Articol de Radio Timișoara, 20 februarie 2026, 15:05
Accesul copiilor la platformele sociale este subiect de dezbatere publică, odată cu înmulțirea cazurilor de violență în rândul copiilor. Unii cer interdicții, alții spun că soluția nu este blocarea, ci educația.
Specialiștii atrag însă atenția că reacțiile bazate pe teamă nu sunt noi. Ileana Rotaru, de la Facultatea de Științe ale Guvernării și Comunicării din cadrul Universității de Vest, face o paralelă cu alte episoade similare.
„Vă mai aduceți aminte de <balena albastră>? Cum s-a reacționat acum15 ani legat de cauzalitatea care a apărut în spațiul public dintre jocul acela, <balena albastră>, și ceea ce s-a întâmplat și ceea ce au făcut așa autoritățile în spațiul public. Exact aceeași panică pentru că s-a legat cauzal univoc unilateral faptul că petrecerea timpului pe internet de către copii este o cauză a sinuciderilor.”
Ideea unei interdicții este privită cu rezervă și de Sorin Ionescu, directorul Colegiului Național Bănățean, care spune că experiențele anterioare arată limitele acestor măsuri.
„Am interzis fumatul pentru copiii sub 18 ani. Cu toate acestea, toate statisticile ne spun că scade vârsta celor care fumează. Am interzis mai nou băuturile carbogazoase, nu e o scădere a consumului de băuturi carbogazoate sau energizante, ba din contra. Ceea ce putem să tragem, doar din aceste două exemple, ca o concluzie, putem să spunem că, de câte ori am intervenit brutal interzicând totul sub sfera unui dușman comun, reacția a fost exact inversă. Copiii își vor găsi oricând alte forme de manifestare, vor găsi oricând alte medii în care lucrurile acestea să se desfășoare.”
Abordarea alb-negru nu ajută, spune și Ileana Rotaru, care crede că discuția trebuie mutată spre responsabilitatea adulților.
„Este o paradigmă, din punctul meu de vedere, depășită, pentru că este o paradigmă alb sau negru, pentru că întotdeauna vedem mai mult riscurile și amenințările decât chestiunile care pot fi benefice, care pot fi utile, care pot fi creative. Pe de altă parte, suntem cu toții… Aș spune eu într-o societate panicardă. Ce spațiu mai avem vis-a-vis de copiii noștri? Îi mai lăsăm singuri să se joace? Îi mai lăsăm să meargă la școală singuri? Nu se mai întâmplă lucrurile acestea. În schimb, abordăm platformele sau internetul, la sensul general, drept Nanny TV. Din perspectivă comunicațională, practic trăim aceeași paradigmă. Eu zic că trebuie să depășim un pic această paradigmă și să gândim foarte clar ce anume interzicem, dacă este nevoie să interzicem și în același timp să avem o autoreflexivitate asupra comportamentului nostru de adult și felul în care ne raportăm la copii, atenție, și la tineri, pentru că sunt două categorii diferite din punctul meu de vedere.”
Problema nu este doar una națională, ci una globală, consideră directorul Colegiului Național Bănățean.
„Personal, nu sunt pentru o interzicere totală, pentru că nici tehnic nu știm cum putem să o facem. Problema pe care o avem în acest moment, și nu noi ca români, ci noi ca o societate europeană și nu numai, este că aceste platforme sociale sunt de fapt niște structuri suprastatale, în care e la liber, de la teme de tip rasist până la provocări de tot felul. Cred că problema trebuie privită mult mai complex decât printr-o simplă lege pe care putem studia foarte ușor. De mâine interzicem tuturor accesul pe aceste platforme pentru că, eu să vă mai dau un exemplu, s-au introdus în urmă cu câțiva ani niște filtre pe platformele de socializare pentru anumite cuvinte care nu pot fi folosite. A apărut doar dark web. Sigur că avem nevoie de educație, dar educația din păcate în România a fost atât de pusă la colț în ultimii 40-50 de ani, încât nici nu știm în momentul de față. Școala e tot mai limitată în resurse.”
Specialiștii spun că, în locul interdicțiilor totale, este nevoie de educație digitală, de reguli clare și de implicarea adulților.
