Algoritmi, trenduri și presiunea de a fi „cool”: fenomenul FOMO explicat de specialiști
Specialiștii atrag atenția că, dincolo de influența algoritmilor și nevoia de validare, echilibrul emoțional și educația digitală sunt esențiale, iar alternativa sănătoasă ar putea fi chiar bucuria de a te deconecta.
Articol de Radio Timișoara, 13 martie 2026, 09:23
Teama de a rata ceva important din mediul online afectează tot mai mult adolescenții. Provocările virale, nevoia de validare și presiunea de a ține pasul cu trendurile îi pot împinge uneori spre comportamente riscante.
Sociologul Bogdan Nadolu, de la Facultatea de Sociologie și Asistență Socială a Universității de Vest din Timișoara, spune că, în spatele acestor gesturi, se află adesea un echilibru emoțional fragil.
„De ce se duc adolescenții și ignoră, mă rog, e o problemă de responsabilitate, evident, și maturitatea aceea, n-au discernământul, să spunem, totuși e periculos dacă mă lovesc cu capul de calorifer sau mă știu eu ce, făceau tot felul de sărituri, provocarea supermen. Problema cea mare este echilibrul emoțional, care e totușii într-o zonă de formare. Nu o fac pentru că se simt foarte bine, ci o fac pentru că doresc să se simtă foarte bine. Dacă ar avea viața lor de zi cu zi într-un echilibru, nu ar depinde de această recunoaștere suplimentară din social media. Dar având senzația de izolare sau marginalizare, trebuie cumva să păstreze trendul sau să atragă atenția. Provocarea este pentru noi, ca adulți, pe care trebuie s-o gestionăm.”
În spatele acestei presiuni stau și algoritmii rețelelor sociale, care selectează și amplifică exact conținutul care ne captează atenția. Expertul în digitalizare Valentin Mureșan explică mecanismul.
„Ce face tehnologia în ziua de azi? Practic acumulează o grămadă de informație, care sunt numere și cu care jonglează apoi, pentru că ăsta este algoritmul din spate. În primul rând să ne atragă atenția în platformele lor – există o competiție între ele – iar după ce reușesc să ne ducă acolo încearcă să monetizeze ceea ce ne arată. Fiecare utilizator devine un profil: de câte ori intrăm pe platformă, ce ne place, la ce ne uităm mai mult. Toate acestea se acumulează și ne fac un profil mai bine decât ne știm noi pe noi și știu cu ce să ne alimenteze. În spate sunt centre de date foarte puternice care consumă foarte multă energie doar ca să ne deservească impulsul de moment: să dăm click, să dăm scroll. Și atunci ne transformăm într-un fel de cobai.”
Mulți tineri cred că înțeleg cum funcționează aceste mecanisme, dar realitatea este mai complexă. Studentul Andrei Flutur, de la Universitatea de Vest din Timișoara, spune că educația digitală este esențială.
„Ar spune că da, adolescenții sunt complet conștienți, știu totul despre orice, dar eu zic că nu sunt conștienți de acest algoritm și trebuie o direcție de educare din partea instituțiilor. Spațiul digital te face să ascunzi defectele și să pari omul perfect. Ce m-a ajutat pe mine foarte mult a fost cititul de romane, pentru că te învață să empatizezi și să vezi povestea personajelor. Conștientizezi că e frumos să ai defecte, te face diferit.”
De altfel, sociologii observă și un fenomen interesant: o parte dintre adolescenți încep să redescopere lucruri considerate „demodate”.
„O caracteristică tare a adolescenței este opoziția față de generația adultă. Există posibilitatea ca generația actuală să redescopere pasiunea pentru citit, pentru analogic – Walkman, căști cu fir, discuri – lucruri pe care adulții le-au abandonat. Și ar fi magic, pentru că lectura este un efort cognitiv pe care riscăm să-l pierdem dacă externalizăm tot mai mult inteligența către tehnologie.”
Specialiștii spun că antidotul pentru FOMO ar putea fi chiar JOMO – Joy of Missing Out, adică bucuria de a nu participa la fiecare trend online și de a face loc experiențelor reale: lectură, întâlniri față în față sau timp petrecut offline.
Într-o lume în care notificările nu se opresc niciodată, uneori cea mai mare libertate este să alegi, pur și simplu, să te deconectezi.
