AUDIO/ FOTO/ Tradiții de Paști păstrate din vechime pe Valea Mureșului
Sărbătoarea Paștelui este așteptată cu emoție și evlavie la Căpâlnaș, pe Valea Mureșului, în județul Arad.
Articol de Radio Timișoara, 4 aprilie 2018, 10:18
Săptămâna premergătoare Paștelui este trăită la intensitate maximă mai ales de către gospodine care, pe lângă îndatoririle bisericești, trebuie să pună la cale casa, bucătăria și garderoba.
Totuși, parcă nu mai este ca pe vremuri, consideră nana Măriuță Căpâlneșan.
“Când veneau Paștile eram zăpăcite de cap. Mai ales când erau fete mari în casă. Coseam toată noaptea, mai coseam pe furiș să nu știe vecina ce fac eu la fata mea și să facă și ea, țeseam, cu toate astea ne omoram”, spune femeia.
Parte din obiceiurile care însoțesc sărbătoarea Paștelui s-au păstrat și astăzi. Parte, însă, s-au pierdut, spune cu regret nana Măriuța Căpâlneșan. Fie că se mai respectă sau nu, ea și le amintește în detaliu.
“Joia Paștilor se bagă paștile, câte o familie din sat face paștile și invită femeile bătrâne ca noi să mergem să ducem paștile. După-amiază, joi, se merge în cimitir cu copiii, tot copilul cu straița după colaci, se dau șoluri – cum se zice la noi – de porțelan, de plastic, de sticlă. Copiii se bucură, când capătă își arată unii la alții care au căpătat mai multe. Asta este joi după-amiaza. Seara se merge la biserică. Vineri, se merge la biserică, e maslu. Sâmbătă nu se mai merge, dar noaptea la 12:00, se merge la Înviere. Femeile mergeam cu o oră înainte și cântam pricesne până la 12:00 când se lua lumină, se înconjura biserica și primeam Paști”, spune femeia.
Vopsitul ouălor se desfășoară după un adevărat ritual stăpânit până la perfecțiune de femeile în vârstă de la Căpâlnaș.
“Vineri se înroșesc ouăle. Aici mai mult se fac roșii cu coajă de ceapă. Le spălăm înainte. Le mai băgăm în ciorap cu frunză de trifoi, de pătrunjel să facem pentru copii, că se bucură. Le dăm cu slănină ca să lucească”, mai povestește femeia.
Căpâlnașul pare un loc binecuvântat, ferit de influențele nefaste ale civilizației moderne. Tocmai de aceea sărbătorea Paștelui capătă conotații speciale, spune părintele Ioan Cozac, preot paroh la Căpâlnaș de 35 de ani.
“Sufletul mai mult, pentru mine, se bucură acum, la Paști pentru că sărbătorile Nașterii deja au devenit comerciale, 99%. La Sfintele Paști, aici încă nu am permis să vină inovații în biserică. Aici s-au păstrat obiceiurile de când au fost. După noaptea Învierii se merge acasă și a doua zi se face Sfânta Liturghie Pascală. Doar după Sfânta Liturghie se iese în curtea bisericii și se ciocnesc ouăle roșii”, spune preotul Ioan Cozac.
Paștele, sărbătoarea luminii și a familiei, este trăit la Căpâlnaș în respect și credință. Indiferent de locul în care trăiesc, căpâlnășenii vin acasă de Înviere, iar cei mai în vârstă încă îmbracă straiele populare în semn de respect pentru sărbătoare, tradiția locului și pentru înaintași.
Ascultați reportajul realizat de Remus Nistoran:
