Barometru: Timișorenii, mulțumiți de calitatea vieții în oraș, nemulțumiți de mobilitate
Barometrul Calităţii Vieţii în 2023, realizat de Universitatea de Vest ,arată că timișorenii sunt mulţumiţi de calitatea vieţii în municipiu.
Articol de Radio Timișoara, 23 iulie 2024, 13:30
Cercetători în Sociologie, Geografie socială și Științe ale comunicării de la Universitatea de Vest au dezvoltat, în colaborare cu Primăria Timișoara, un instrument de măsurare a percepției oamenilor față de calitatea vieții lor în comunitate.
Specialiștii au vrut să afle care este opinia timișorenilor cu privire la direcția în care se îndreaptă orașul, gradul de satisfacție în raport cu infrastructura, problemele de mediu și cât de mulțumiți sunt de viața personală.
“Suntem la opta ediție. Anual chestionăm mii de timișoreni despre diversele dimensiuni ale calității vieții, fie că e vorba despre calitatea propriei vieți, despre calitatea factorilor de mediu, despre mobilitate, despre calitatea cartierelor. Într-adevăr, suntem la prezentare celei de-a opta ediții, ceea ce ne permite ca, pe lângă fotografia instantanee, să venim cu alte două elemente. Primul este o analiză longitudinală, adică să vedem în timp care sunt tendințele ce aproape toate componentele și a doua misiune este cea spațială și anume să vedem care sunt diferențele între cartierele Timișoarei, în special între centru și periferii, între zonele mai dens populate și zonele cu locuire mai puțin densă ș.a.m.d”, spune Alexandru Drăgan, profesor la Facultatea de Geografie.
În procente cu vârșitoare, oamenii se arată mulțumiți de calitatea vieții pe care o au în Timișoara, de locuință, felul în care trăiesc, starea de sănătate, serviciu și situația financiară.
“Direcția în care se îndreaptă Timișoara este un relativ bună. Există o ușoară creștere față de anii precedenți. O altă concluzie este că există fragmentări la nivelul orașului, în principal între centru și periferie. Zonele periferice sunt acelea în care și locuitorii sunt mai puțin mulțumiți de diverse aspecte principale infrastructurale sau altele. Avem în Timișoara zone în plină dezvoltare, în special zona de nord, unde afluența aceasta nou veniților creează și așteptări, în principal așteptări legate de echiparea tehnico-edilitară care să corespundă proporțional cu volumul de nou veniți”, mai spune Alexandru Drăgan.
Barometrul, instrument de lucru pentru administrație
Scopul cercetărie este de a susține administrația publică locală și toți ceilalți actori responsabili pe diverse domenii de interes local, în înțelegerea nivelului și a dinamicii diferitelor aspecte ale calității vieții timișorenilor.
Rezultatele obținute oferă ghidaje pentru politicile publice viitoare, spune viceprimarul Ruben Lațcău.
“Prima concluzie este că direcția în care orașul se îndreaptă este una bună. Din nou, pentru al doilea an consecutiv, avem un procent de peste 70% dintre cetățeni care spun că Timișoara merge într-o direcție bună și există un grad foarte ridicat de optimism vizavi de direcția de dezvoltare a orașului, de modul în care el evoluează, de proiectele pe care acest oraș le are și mai ales de condițiile de viață pe care le oferă locuitorilor. E foarte bine și foarte important să știm aceste detalii legate de calitatea vieții, legate de modul în care văd timișorenii orașul lor, în funcție de cartierele în care locuiesc, de zonele în care stau, în funcție de modul în care utilizează transportul, mobilitatea, serviciile publice sau diverse alte facilități pe care orașul le are și în care vedem exact care este progresul orașului, cum percep locuitorii anumite măsuri, care sunt lipsurile pe care ei le văd, care sunt minusurile și mai ales care sunt nevoile”, spune Ruben Lațcău.
Cea mai mare nemulțumire a timișorenilor este legată de mobilitate, care este corelată și cu dezvoltarea periurbanului.
“Este o trăsătură uniformă această problemă. În ultimii cinci-șase ani de zile, pe toate barometrele pe care s-au făcut, problematica mobilității a fost pe primul loc. Cred că este o chestie universală în România, problematica mobilității, a parcării și a deplasării în orașele mari. Asta ne arată de fapt și niște carențe uriașe la nivel de infrastructură publică în oraș, carențe care încep să se rezolve. Prima la care mă refer este centura ocolitoare și așteptăm să vedem închiderea centurii Sud anul acesta, așteptăm să vedem finalizare a licitației pentru centura de Vest, așteptăm să vedem descărcarea de la Sânandrei. Odată cu infrastructura majoră în jurul orașului cred că vom putea vorbi și de îmbunătățirea acestor condiții”, spune Ruben Lațcău.
Metoda de cercetare folosită a fost sondajul de opinie realizat pe aproximativ 2.500 de persoane de peste 18 ani din 24 de cartiere din Timișoara.
