Exemplul părinților, cheia educației: cum influențează timpul petrecut împreună dezvoltarea copiilor

Psihologul Irina Klein atrage atenția că relația dintre părinte și copil se construiește prin dialog și activități comune, nu prin control sau tehnologie. Specialiștii avertizează că lipsa implicării poate împinge copiii spre mediul online, unde riscurile sunt adesea greu de gestionat fără sprijinul familiei.

Articol de Radio Timișoara, 29 martie 2026, 20:08

Relația dintre părinte și copil se construiește înainte de toate prin exemplul personal și în timpul petrecut împreună. Specialiștii spun că modelul adultului rămâne una dintre cele mai puternice forme de educație. Copilul observă, imită și învață mai ales din ceea ce vede acasă.

Irina Klein, psiholog și mamă totodată, crede că este important ca părinții să fie prezenți în viața copiilor lor nu doar ca autoritate, ci și ca parteneri de dialog. Așa poate parcurge distanța până la tânăr adult, în siguranță, chiar și pe net, orice copil.

“L-am luat cu mine pentru tot felul de activități, îl duceam la concerte, îl ducem în drumeții, nu am avut stilul acela de concediu de meci două săptămâni și stai pe plajă. Făceam diferite activități împreună. Cât era micuț, în fiecare seară venea să-i citesc. Pe net stăteam împreună și ne uiteam la diferite filmulețe, la desene animate, citeam de pe net împreună. Și, mai presus de orice, absolut orice m-a întrebat, eu i-am răspuns. N-a fost niciodată, ești prea mic, <o să-ți pun altă dată, nu trebuie să știi tu astea>”.

Activitățile făcute împreunat, de la joacă și lectură până la discuții despre școală sau sexualitate, pot construi o relație de încredere în care copilul se simte ascultat.

“Era micuț, avea vreo 12-13 ani, l-am pus lângă mine și am căutat, tot cu ajutorul netului, un filmuleț de la concepere până la naștere. A stat lângă mine, a văzut despre ce e vorba, n-a mai avut niciun fel de curiozitate și nici nu a avut tendința de a-și începe viața sexuală devreme. Fiind prieteni, nu doar mamă și fiu, știu că a fost în jur de 18 ani”.

Din păcate însă nu de puține ori liniștea din casă este cumpărată cu un telefon sau o tabletă puse în mâna copilului. Lăsat singur ecranului, acesta își căută companie și atenție în mediul online. Acolo își poate face prietenii, însă nu toți sunt ceea ce par sau ceea Ce ar avea cu adevărat nevoie, amintește psihologul Irina Klein.

“I se pare mai simplu să-i dea telefonul în mână sau să lase copilul cu telefonul, decât să stea cu copilul și să vorbească și să-i explice și să-l arate și să-l învețe ceva, mai bine lase cu telefonul înână și copilul l-aș face de cap, stă treaba lui unde, nu contează cu cine vorbește. Cu siguranță copilul nu o să vină să le spună, <uite, am vorbit cu cutare, nu știu dacă există, nu știți cine-i, dar vorbeștefrumos cu mine>. Nu cred că există vreo situație în care putem da vina pe copil. Dacă copilul pleacă rău în dezvoltarea lui, pleacă rău de acasă, atunci este clar că acolo, acasă, este o problemă”.

Aici poate interveni sistemul de educație, unde copilul mai are o șansă să vadă și o altă realitate.

Reporter: Alice Moldovan