FOMO și influencerii generați de AI: noua presiune digitală care îi afectează pe adolescenți

Fenomenul FOMO – teama de a rata experiențe sau tendințe din mediul online – îi afectează tot mai mult pe adolescenți. Specialiștii atrag atenția că presiunea socială din rețelele digitale crește odată cu apariția influencerilor generați de inteligența artificială, care produc conținut în cantități uriașe.

Articol de Radio Timișoara, 12 martie 2026, 17:00 / actualizat: 13 martie 2026, 13:59

Adolescenții sunt tot mai expuși fenomenului FOMO, prescurtarea de la „Fear of Missing Out”, adică teama de a pierde ceva important din ceea ce se întâmplă online.

Specialiștii spun că presiunea socială din mediul digital a crescut în ultimii ani, iar apariția influencerilor generați de inteligența artificială complică și mai mult situația. Acești influenceri virtuali pot publica constant fotografii, videoclipuri sau mesaje, imitând comportamentul unor persoane reale și atrăgând milioane de urmăritori.

Expertul în digitalizare Valentin Mureșan explică modul în care aceste personaje sunt create și cum pot ajunge să domine spațiul online:

„Există așa numite motoare de AI, practic interacționezi și vezi că generează foarte mult text. La acest text, la această interacțiune, acum mai nou se poate îmbrăca totul într-un avatar care arată ca un om și este generat tot cu AI, deci nu este neapărat un om luat dintr-un buletin. Este generat cu inteligența artificială să aibă anumite trăsături. Se poate genera aproape un număr infinit de astfel de personaje noi care sunt de fapt inteligență artificială și care, din ce în ce mai mult, ne vor umple spațiul pe internet cu conținut de tot felul. Statisticile arată că deja inteligențea artificială generează anual mai mult decât generează suma ființilor umane de pe planetă.”

Avalanșa de conținut amplifică presiunea socială în rândul adolescenților, care caută validare online. În felul acesta se explică și provocările periculoase, spune Bogdan Nadolu de la Facultatea de Sociologie și Asistență Socială a Universității de Vest din Timișoara.

“Problema cea mare este echilibrul emoțional, care e totuși într-o zonă de formare. Nu o fac pentru că se simt foarte bine, ci o fac pentru că doresc să se simtă foarte bine. Dacă în viața lor de zi cu zi nu ar depinde de această recunoaștere suplimentară din social media, nu s-ar apuca de asta pentru că ar fi cumva într-un echilibru, ar fi tot ok. Dar având senzația de izolare, de marginalizare, trebuie cumva să păstreze trendul sau trebuie să atragă atenția sau <colegul a spus că sunt cool> și se duc într-o zona extrem de periculoasă. Provocarea este pentru noi, ca adulți, care trebuie s-o gestionăm”.

Un studiu al Institutului de Cercetare și Prevenire a Criminalității din cadrul Poliției Române arată că 93% dintre elevii cu vârste cuprinse între 10 și 18 ani utilizează internetul zilnic. În clasamentul rețelelor sociale preferate conduc TikTok și Instagram.