Prima pagină » Social » Fost punct de atracție pentru tinerii amatori de distracție în anii 2000, Complexul Studențesc își caută identitatea

Fost punct de atracție pentru tinerii amatori de distracție în anii 2000, Complexul Studențesc își caută identitatea

Principalul pol de atracție al tinerilor imediat după 1989, Complexul Studențesc din Timișoara și-a pierdut faima de centru al vieții de noapte. Astăzi, zona pare lipsită de viață, spun arhitecții, cu o serie de probleme urbanistice nerezolvate.
Istoricul Ioan Hațegan a rememorat atmosfera complexului studențesc în anii ‘70-‘80 ai secolului trecut.
“Odată cu înființarea Universității de Vest, odată cu creșterea numărului de studenți în anii ‘70, s-a simțit nevoia cazării acestor zeci de mii de studenți. Timișoara devenise unul dintre marile centre universitare. Atmosfera chiar era frumoasă. E vorba de perioada aceea de început a epocii Ceaușescu, când lumea începuse să se deschidă și spre Occident, starea materială a majorității populației a început să se îmbunătățească și atunci oamenii și-au putut trimite copiii la facultăți[…] Ultimele decenii lumea s-a schimbat, a evoluat sau a evoluat, depinde cum apreciază fiecare. Problemele sunt complexe și deocamdată în derulare”, spune istoricul Ioan Hațegan.
Schimbarea regimului după 1989 adus și la modificarea vieții în complex. Cluburile, barurile și terasele au acaparat toate spațiile disponibile. Nu e de mirare, în aceste condiții, spune arhitectul Răzvan Negrișanu, că locul a devenit, încet-încet, mai mult un spațiu de distracție decât de studiu.
“În anii 2000, când și eu eram student, complexul era faimos pentru petreceri, distracții și atmosfera de stațiune de pe litoral. Dar toată această aglomerație și strălucire avea și o latură întunecată. Studenții care locuiau acolo nu mai puteau învăța. Colegii mei de facultate spuneau că cu toată forfota, zgomotul și distracția de la ușa lor, le era aproape imposibil să se concentreze când trebuiau să studieze. Majoritatea dintre ei încercau să-și găsească, împreună cu alți prieteni, un apartament în chirie, în alte locuri, mai liniștite”, spune Răzvan Negrișanu.
În procesul său de maturizare, Timișoara și-a dezvoltat alte zone pentru viața de noapte, iar complexul studențesc s-a transformat într-un spațiu gol, lipsit de viață.
Cum s-ar putea reinventa? Răspunsul vine din evaluarea necesității ocupanților săi, e de părere arhitectul timișorean.
“În primul rând, trebuie asigurat confortul locatarilor. Asta înseamnă mai puțini studenți în aceeași cameră, adică o dedensificare. Acest lucru se va întâmpla gradual, pe măsură ce încep să se edifice noile cămine studențești din campusul Oituz. Trebuie asigurat un ambient urban de calitate. Toate parcările construite între cămine trebuie coborâte în subteran, iar spațiul de deasupra trebuie recuperat pentru comunitate. În al treilea rând, trebuie adăugat un layer nou de funcțiuni compatibile cu profilul funcțional al zonei, adică spații pentru coworking și învățare, eventual spații pentru sport și agrement. Va mai avea complexul studențesc faima din anii 2000? Probabil nu, dar în realitate nici nu trebuie. Complexul trebuie să fie un spațiu dedicat studenților și activităților lor. Distracția și viața de noapte e firesc să fie în altă parte”, mai spune Răzvan Negrișanu.
Opinia este împărtășită și de directorul Asociației pentru Promovarea Turismului Timișoara. Simion Giurcă spune însă cu amenajare corectă a spațiului, cu localuri în care să se respecte condițiile de protecție la poluarea fonică, astfel încât studenții să nu fie deranjați de la studiu, ar trebui avută în vedere.
“Noi trebuie să ne gândim că totuși sunt lucruri care trebuie să rămână funcționale în oraș. Nefiind stațiune, în complexul studențesc, scopul principal ar trebui să rămână studiul. Complexul studențesc întotdeauna a atras foarte mulți oameni și din afară. Ar putea să fie o zonă în care să se întâmple ceva. Însă lucrurile astea cred că ar trebui făcute cu grijă, să găsim un echilibru între cele două elemente, partea de distracție și partea de dormit, de muncă, de studiu. Dacă se fac lucrurile astea cu grijă, cred că am putea să avem de câștigat”, spune Simion Giurcă.