FOTO Înaltpreasfințitul Nicolae, înmormântat în Cripta Ierarhilor. Serviciul religios, oficiat de Preafericitul Daniel, Patriarhul Bisercii Ortodoxe Române

Patriarhul României, Prea Fericitul Daniel, împreună cu un sobor de mitropoliţi şi episcopi au săvârşit, miercuri, slujba specială de înmormântare a Înaltpreasfințitului Nicolae, mitropolitul Banatului. Slujba a fost oficiată  în prezenţa a mii de credincioşi, preoţi şi înalţi prelaţi care au venit să-şi ia rămas bun de la cel care le-a fost Întâistătător timp de 52 de ani.

Arhiereul bănăţean a fost înmormântat cu onoruri militare întrucât în anul 2000 a primit Ordinul Naţional ‘Pentru Merit’ în grad de mare cruce, conferit de preşedintele Emil Constantinescu. A participat Garda de Onoare a Brigăzii 18 Infanterie Banat, iar catafalcul a fost vegheaz de garda de onoare în ținuta ‘Cuza’.

Sicriul cu trupul lui Nicolae Corneanu a fost coborât în Cripta Ierarhilor din Catedrala Mitropolitană, unde se află şi predecesorul său, mitropolitul Vasile Lăzărescu. La coborârea trupului în criptă, garda de onoare a tras trei salve de armă.

Prea Fericitul Daniel a elogiat erudiţia, corectitudinea, bunătatea şi iubirea de aproape a mitropolitului Nicolae, punctând faptul că la recomandarea acestuia a urcat în cea mai înaltă treaptă a Bisericii Ortodoxe Române.

Au participat înalți prelați ai Bisericii Ortodoxe Române și ai cultelor înfrățite: Înaltpreasfințitul Andrei, Mitropolitul Clujului, Înaltpreasfințitul Laurențiu Streza, Mitropolitul Ardealului, Preasfințitul Sofronie, Episcopul Oradiei, Preasfințitul Lucian Lugojanul, Episcopul Caransebeșului,  Înaltpreasfințitul Timotei Seviciu, Arhiepiscop al Aradului.

La funeralii au participat şi au trimis coroane instituţii din ţară, reprezentanţi ai tuturor bisericilor creştine din Banat, dar şi din partea reprezentanţelor diplomatice.

Principele Radu de România a venit la Timișoara să participle la slujba de înmormântare a Mitropolitului Banatului, reprezentând Casa Regală a României. De menționat, că Regele Mihai este unul dintre ctitorii Catedralei Mitropolitane, fiind prezent la târnosirea lăcașului de cult în 6 octombrie 1946.

Au mai fost de față, între alții, primarul Timișoarei, Nicolae Robu, primarul Aradului, Gheorghe Falcă, președintele Consiliului Județean Timiș, Titu Bojin, primarul Caransebeșului, Marcel Vela.

Mitropolitul Banatului, Nicolae Corneanu, a trecut la cele veşnice, duminică noaptea, la reşedinţa mitropolitană.

In memoriam

Înaltpreasfințitul Nicolae este considerat a fi cel mai longeviv mitropolit al României.

Nicolae Corneanu s-a născut pe 21 noiembrie 1923 la Caransebeş şi din 1962 a fost arhiepiscop al Timişoarei şi mitropolit al Banatului, iar în 1992 a fost ales membru de onoare al Academiei Române.

Între anii 1942-1946 a urmat Facultatea de Teologie la Bucureşti. În aceeaşi perioada a urmat cursurile Facultăţii de Filologie şi ale celei de Litere. În 1949 şi-a susţinut teza de doctorat cu titlul ‘Viaţa şi petrecerea Sfântului Antonie. Începuturile monahismului creştin pe Valea Nilului’. În 1949 a devenit profesor suplinitor la Academia Teologică Ortodoxă Română din Caransebeş. Între anii 1956-1958 a fost profesor de limbile greacă şi franceză la Seminarul Teologic ‘Ioan Popasu’ din Caransebeş, iar în 1959 conferenţiar la Institutul Teologic din Sibiu, unde a predat teologia simbolică şi limba greacă. A conferenţiat la Oxford, la Universitatea Humboldt din Germania şi la Fundaţia ‘Pro Oriente’ din Viena.

Începând din 1949, a activat în administraţia Mitropoliei Banatului ca secretar şi consilier. La 15 decembrie 1960 a fost ales episcop al Episcopiei Aradului. La 17 februarie 1962 a fost ales arhiepiscop al Timişoarei şi Caransebeşului şi mitropolit al Banatului. La 4 martie 1990 l-a hirotonit ca episcop-vicar al Arhiepiscopiei Timişoarei pe Daniel Ciobotea, actualul Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române.

La 11 iulie 2012, Corneanu a anunţat Patriarhia printr-o scrisoare că se retrage din funcţie, motivele invocate fiind cele de sănătate, însă imediat s-a afirmat că s-ar fi răzgândit.

De-a lungul timpului a primit mai multe distincţii: 1964 – Ordinul Steaua Republicii Populare Române clasa a II-a, 1978-1981 – Membru în Comitetul Central al Consiliului Ecumenic al Bisericilor, din 1992 – Membru de onoare al Academiei Române; 1997 – Premiul ‘Pentru întreaga activitate închinată adevărului, dreptăţii şi libertăţii, valori supreme ale umanităţii’, conferit de Grupul pentru Dialog Social; 2000 – Ordinul Naţional ‘Pentru Merit’ în grad de Mare Cruce, conferit de preşedintele Emil Constantinescu.

A ctitorit 45 de lăcaşuri de cult, inclusiv în perioada predecembristă, dar şi învăţământul teologic seminarist din Timişoara şi Arad, după cel din Caransebeş.