Mai puțini șomeri în 2014

Rata şomajului s-a situat în România la 6,8% în anul 2014, în scădere faţă de anul precedent, iar rata de ocupare a populaţiei în vârstă de muncă (15-64 ani) a ajuns la 61%, arată datele Institutului Naţional de Statistică, informează Agerpres.

Articol de Carla Chiu, 17 aprilie 2015, 10:44

În anul 2014, populaţia activă a României era de 9.243.000 de persoane, din care 8.614.000 persoane ocupate şi 629.000 şomeri.

Conform INS, rata şomajului consemnată în anul 2014 a scăzut de la 7,1%, cât era în anul anterior, la 6,8%, cei mai afectaţi fiind absolvenţii învăţământului mediu (cu o rată de 7,2%), respectiv învăţământul scăzut (rată de 6,7%). În acelaşi timp, rata şomajului înregistrată în rândul şomerilor cu studii superioare s-a situat la 5,8%.

Pe sexe, ecartul dintre cele două rate ale şomajului a fost, anul trecut, de 1,2 puncte procentuale (7,3% pentru bărbaţi, faţă de 6,1% pentru femei), iar pe medii rezidenţiale de 2,8 puncte procentuale (8,1% pentru urban, faţă de 5,3% pentru rural).

Rata şomajului avea nivelul cel mai ridicat (24%) în rândul tinerilor (15-24 ani).

Datele INS relevă, totodată, rata şomajului de lungă durată (în şomaj de un an şi peste) a fost de 2,8%. Incidenţa şomajului de lungă durată (ponderea persoanelor aflate în şomaj de un an şi peste în total şomeri) a fost de 41,1%. Şomajul pe termen lung s-a manifestat mai pregnant în cazul bărbaţilor (41,8% faţă de 40% în cazul femeilor) şi în mediul urban (42,1% faţă de 39,2% în mediul rural).

De asemenea, pentru tineri (15-24 ani), rata şomajului de lungă durată (în şomaj de şase luni şi peste) a fost de 14,3%, iar incidenţa şomajului de lungă durată în rândul tineretului de 59,7%.

Raportul de dependenţă economică (numărul persoanelor inactive şi în şomaj ce revin la o mie de persoane ocupate) a fost de 1313‰, mai ridicat pentru persoanele de sex feminin (1704‰, faţă de 1008‰ în cazul bărbaţilor) şi pentru mediul rural (1330‰, comparativ cu 1299‰ în mediul urban).
Rata de ocupare a populaţiei în vârstă de muncă (15-64 ani) de 61% a crescut, faţă de anul anterior cu 0,9 puncte procentuale. Acest indicator avea, ca şi în anii anteriori, valori mai ridicate pentru bărbaţi (68,7%, faţă de 53,3% pentru femei) şi pentru persoanele din mediul rural (61,7%, faţă de 60,5% în mediul urban). Rata de ocupare a tinerilor (15-24 ani) era de 22,5%, în timp ce pentru persoanele vârstnice (55-64 ani) a fost de 43,1%.

De asemenea, nivelul ratei de ocupare a populaţiei în vârstă de 20-64 ani a fost de 65,7%, la o distanţă de 4,3 puncte procentuale faţă de ţinta naţională de 70% stabilită în contextul Strategiei Europa 2020.

Nivelul cel mai ridicat al ratei de ocupare pentru persoanele în vârstă de muncă s-a înregistrat în rândul absolvenţilor învăţământului superior (82,5%). Pe măsură ce scade nivelul de educaţie, scade şi gradul de ocupare. Astfel, erau ocupate 65% dintre persoanele cu nivel mediu de educaţie şi numai 44,4% dintre cele cu nivel scăzut de educaţie.

Salariaţii, în scădere faţă de anul precedent (-107.000 persoane), deţin în continuare cea mai mare pondere (67,9%) în totalul populaţiei ocupate.

În anul 2014, lucrătorii pe cont propriu şi lucrătorii familiali ne-remuneraţi reprezentau 30,9% din populaţia ocupată. Distribuţia pe grupe de ocupaţii relevă faptul că lucrătorii calificaţi în agricultură, silvicultură şi pescuit reprezentau 23,3% din totalul populaţiei ocupate. Ponderi însemnate în totalul populaţiei ocupate deţineau muncitorii calificaţi (15,8%), lucrătorii în domeniul serviciilor precum şi specialiştii în diverse domenii de activitate (13,5%).

Repartiţia populaţiei ocupate pe activităţi ale economiei naţionale arată că 28,3% din totalul persoanelor ocupate erau concentrate în sectorul agricol, 28,9% în industrie şi construcţii, iar 42,7% în servicii. În activităţile neagricole erau ocupate 6,172 milioane persoane, ponderi semnificative în rândul acestora fiind deţinute de cele care îşi desfăşurau activitatea în industria prelucrătoare (25,8%), comerţ (18,0%) şi construcţii (10,4%).

Comparativ cu anul 2013, a scăzut numărul persoanelor care şi-au desfăşurat activitatea în agricultură, silvicultură şi pescuit (-59.000 persoane), dar şi al celor care au lucrat în administraţie publică (-33.000 persoane), în învăţământ (-12.000 persoane), în intermedieri financiare şi asigurări şi în industria extractivă (ambele activităţi cu -5.000 persoane fiecare).

Pe de altă parte, a crescut numărul populaţiei ocupate în industria prelucrătoare (+60.000 persoane), în comerţ şi activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice (+27.000 persoane), în sănătate (+14.000 persoane), activităţi de servicii administrative (+11.000 persoane) şi în construcţii (+10.000 persoane).

Anul trecut, durata medie efectivă a săptămânii de lucru pentru activitatea principală a fost de 38,9 ore pe săptămână, iar 166.000 de persoane au desfăşurat şi activităţi secundare, lucrând în medie 14,5 ore pe săptămână. Din totalul persoanelor ocupate, în anul 2014, au lucrat cu program parţial 860.000 de persoane (10%), notează Agerpres.