Revoluția Română din 1989: Filmul zilei de 22 decembrie

Ziua de 22 decembrie 1989 marchează victoria Revoluției Române. După o săptămână de demonstrații populare și reprimari sângeroase la Timișoara, Nicolae Ceaușescu este înlăturat de la conducerea României.

În jurul orei 10.00 are loc o ședință, la care Nicolae Ceaușescu anunță că generalul Milea, pe care-l califică drept trădător s-a sinucis.

La ora 10.59 postul de radio anunță că prin decret prezidențial se instituie „starea de necesitate” pe întreg teritoriul României. Anunțul este urmat de știrea sinuciderii generalului Milea.

După ora 11.00, vestea se răspândește cu viteza fulgerului, în ferestrele caselor se ivesc receptoare radio, care informează direct strada. Mii și mii de cetățeni pornesc spre centrul orașului. Este momentul în care trupele mecanizate din București părăsesc locurile de dispunere stradală din preajma sediului Comitetului Central și se îndreaptă spre cazărmi. Sutele de mii de manifestanți scandează „Armata e cu noi” și invadează Piața Republicii. O parte din manifestanți forțează intrările și pătrund în Comitetul Central.

Ora 12.06. Nicolae și Elena Ceaușescu, însoțiți de Manea Mănescu, Emil Bobu, generalul Marin Neagoe și două gărzi de corp părăsesc clădirea CC al PCR cu elicopterul. După amiază, în jurul orei 15,30, sunt arestați lângă municipiul Târgoviște (la 80 km nord de București).

În jurul orei 13.00, sediile Radioului și cel al Televiziunii sunt ocupate de manifestanți; radio transmite în direct evenimentele. Postul de televiziunea își începe emisiunea având în platou un grup de manifestanți în frunte cu actorul Ion Caramitru și poetul Mircea Dinescu, cunoscut disident. Acesta anunță în direct populația că „dictatorul a fugit”, „Victorie! Frați români am învins!”.

La Timișoara — Populația orașului este pentru a șaptea zi tot în stradă. Delegații de revoluționari sunt trimise, pentru a solicita sprijin în orașele importante din zonă: Arad, Lugoj, Caransebeș. Spre seară, grupuri de diversioniști declanșează atacuri asupra locațiilor strategice din oraș și asupra unităților militare.

După ora 18.00 și în tot cursul serii și al nopții, elemente necunoscute deschid focul simultan în mai multe puncte din București. Se înregistrează victime în rândul armatei și populației civile. Sediul Televiziunii este atacat în forță și pentru puțin timp emisia este întreruptă; se trage și în Piața Republicii fiind vizat sediul Comitetului Central; la fel, unitatea militară care păzea Palatul Primăverii este atacată de grupuri de diversioniști. În schimbul de focuri din Piața Republicii, trăgându-se din clădirea fostului Palat Regal ce adăpostea Muzeul de Artă spre clădirea CC al PCR și asupra mulțimii din piață, este incendiată clădirea Bibliotecii Centrale Universitare.

În seara zilei se constituie Consiliul Provizoriu al Frontului Salvării Naționale care preia întreaga putere în stat cu scopul „instaurării democrației, libertății și demnității poporului român”. Acesta are o structură provizorie formată din 39 de persoane, printre care Ana Blandiana, Doina Cornea, Dumitru Mazilu, Mircea Dinescu, Lászlo Tökés, Dan Deșliu, Petre Roman, Ion Caramitru, Sergiu Nicolaescu, Dan Marțian, Cazimir Ionescu, Domokos Geza și Ion Iliescu.

Partidul Național Țărănesc își reia legal activitatea. Se fondează Partidul Creștin Național Țărănesc. Ulterior, cele două formațiuni politice fuzionează, formând Partidul Național Țărănesc Creștin Democrat. PNȚCD a fost înscris oficial la 7 ianuarie 1990.

Sursa: Agerpres