FOTO / AUDIO / Sanatoriul din Marila: Drumul de la faimă europeană până la ruină, este pavat cu dezinteres

O clădire abandonată, cu acoperiș degradat, tencuială căzută și pereți scorojiți, prin care apa de ploaie se infiltrează și ajunge până spre nivelurile inferioare, pe holuri și în saloane.

La 20 de kilometri de Anina, pe un vârf de munte, se înalță sanatoriul din Marila, unul dintre cele mai vechi și renumite centre pentru tratarea bolilor de plămâni din Europa de sud-est. Istoria sa începe pe vremea împărătesei Maria Thereza și mult timp a fost un sanatoriu de lux, cu peste 600 de locuri. Avea propria flotă de autobuze, cinematograf şi sală de bal, balcoane pentru cură de aer şi o gospodărie agro-zootehnică proprie pentru suplimentul de alimentaţie. Aerul este identic cu cel din Elveţia, aşa că aici s-au tratat, de-a lungul timpului, scriitorul Thomas Mann și împărăteasa Sisi.

Acum totul s-a transformat într-un impunător… bloc de piatră. Actuala clădire a fost dată în folosință în anii 40, iar astăzi, după ce a trecut, de-a lungul anilor, în subordinea mai multor instituții, este doar o secție exterioară, cu 90 de paturi, a Spitalului Orășenesc din Oravița. La ora actuală, doar parterul și primele două etaje mai sunt funcționale, chiar dacă în sanatoriu sunt internați bolnavi de TBC din toată țara.

Pacienții sunt relativ mulțumiți de actualele condiții cel puțin mâncarea e bună, iar personalul medical este atent.

Un lucru este cert: pentru ca sanatoriul să nu se desființeze, e nevoie urgentă de bani. Autoritățile din Caraș-Severin susțin că singura soluție este preluarea sa de către Ministerul Sănătății, ca suport al Programului Naţional de Luptă Împotriva Tuberculozei. Acolo, însă, a fost depus un proiect de reabilitare încă din 2006. Se pare că a fost uitat pe vreun raft prăfuit să sperăm că cineva își va aminti de el, înainte ca praful să se aleagă și de sanatoriul TBC.

Ascultaţi reportajul în format audio realizat la Marila de Ioan Alexandru Tătar şi Loredana Demaio:

GALERIE FOTO: