Tradiţii din Ajunul Crăciunului. În multe sate, bănăţenii se cinstec cu “pomana porcului”
În Banat se mai păstrază obiceiul de a amâna Ignatul pentru Ajunul Crăciunului, pentru ca oamenii să nu fie ispitiţi să mănânce de dulce în perioada postului.
Articol de Radio Timișoara, 24 decembrie 2017, 13:17
Odată cu ridicarea postului este gata şi “pomana porcului”, o cină alcătuită din preparate proaspete la care sunt invitaţi toţi cei care au participat la munca de peste zi.
În Banat, Ajunul împleteşte sacrificiul, simbolizat de jertfa animalului, cu bucuria veştii Naşterii Domnului, adusă de colindători încă din zori.
“În Banat, copiii colindă de obicei înainte de Crăciun, în Ajun, dar sărbătoarea este pregătită cu şase săptămâni înainte. În această perioadă, aproape în fiecare seară, pe străzi se aprindea un foc, dar mai ales pe dealuri, unde se adunau cete concurente, care ştiau să arunce vorbele peste sat şi era un fel de duel între cele două grupări. Era obiceiul Piţărăilor din Banatul de Munte. Se fac focuri, iar în Ajunul Crăciunului se porneşte colinda. Spre seară, colindătorii strigă ”Bună seara lui Ajun, că-i mai bună lui Crăciun, că-i cu mieri, cu purcei, cu copii de-ăi micuţei”, spune dr. Maria Mândroane, muzeograf şi etnolog la Muzeul Satului Bănăţean.
Bănăţenii pregătesc pe o masă întinsă în curte cârnaţi, tobă, caltaboşi, sângerete, jumări şi toate celelalte bunătăţi.
Seara, gazdele primesc colindători care aduc tradiţii ale locului precum Steaua, bătuta cu dubele şi jocul Caprei. Colindătorii sunt răsplătiţi cu ulcele pline cu nuci, dulciuri şi mere.
Sursa: Agerpres/ Foto: www.masafamiliei.ro
