Ziua Mondială a Libertății Presei. Cât de liberi sunt jurnaliștii din România?

“Situaţia presei din România nu este foarte roz şi este mult loc de îmbunătăţiri”, afirma recent vicepreședinta Comisiei Europene pentru valori şi transparenţă, Vera Jourova.
Diana Ganea, președintele ACTIVACI, organizație care militează pentru comunicarea liberă și apărarea jurnaliștilor, susține că România este codașă în Europa la respectarea și garantarea libertății și siguranței presei.
“Una dintre probleme este cea privitoare la siguranța jurnaliștilor. Vă dau un exemplu. Aveți la Timișoara un jurnalist amenințat cu moartea până acolo încât aproape că ar fi putut să aibă de suferit fizic. Dragoș Boța, de la PressAlert. Anul trecut am mai avut o condamnare definitivă referitoare la un jurnalist, respectiv Emilia Șercan, care a fost amenințată și șantajată. Un raport pe care noi îl publicăm de Ziua Libertății Presei, vorbește despre prestația televiziunilor de știri și despre ineficiența Consiliului Național al Audiovizualului în sancționarea derapajelor care au loc pe astfel de televiziune”, spune Diana Ganea.
Jurnalistul timișorean Dragoș Boța, a cărui asasinare și-ar fi dorit-o interlopul Lucian Boncu, susține că un jurnalist poate fi atât de liber cât alege el să fie.
“Dincolo de ce arată rapoartele, este foarte important câtă libertate își dau jurnaliștii. Din păcate, autoritățile sunt departe de standardele de protejare a jurnaliștilor, pentru că, până la urmă, dacă ai o problemă, indiferent că e;ti jurnalist sau nu, contează foarte mult cine se ocupă de caz. Cred că, per ansamblu, în România avem o presă liberă și eu înțeleg prin asta că nimeni, oricât de puternic ar fi în țara asta, nu poate bloca toate canalele de comunicare astfel încât o informație să nu ajungă la public”, spune Dragoș Boța.
La rândul său, jurnalist, Emilia Șercan, șantajată de la cel mai înalt nivel în urma dezvăluirilor despre plagiate și ajunsă victima unei acțiuni de kompromat, îi încurajează pe jurnaliști să continue să-și facă datoria onest,
“Dincolo de ceea ce, în fine, s-a întâmplat în cazul meu, acțiune de kompromat, dar nu numai, tot felul de campanii de linșaj, de migrare, intimidare, hărțuire. Există și mulți alți colegi care au trecut prin astfel de situații. Contextul general în acest moment nu este unul încurajator pentru presă, însă mesajul meu este unul pe care mi-l transmit și mie atunci când am perioadele mele de deznădejte. Atât timp cât nu facem meseria corect, atâta timp cât servim interesul public, iar scopul pe care noi îl avem este de a căuta adevărul și de a îl aduce în fața oamenilor, cred că avem toată legitimitatea, nu doar profesională, ci și publică, să ne facem meseria”, Emilia Șercan.
Mihai Voinea, redactor-șef al Recorder, redacție care a publicat mai multe investigații de răsunet, susține că problema libertății presei este una dintre cele mai mari ale României, în momentul de față, democrația însăși fiind amenințată de starea presei.
“Cred că este o situație fără precedent. După căderea comunismului, avem o foarte mare parte a presei controlată de către puterea politică și chiar cenzurată. Au mai fost perioade în care presa era împărțită în tabere. Erau televiziuni de știri, să zicem, partizane, care loveau numai într-o anumită direcție politică, dar măcar loveau în cineva. În prezent, majoritatea redacțiilor nu mai au voie să lovească nicio zonă politică. Asta este foarte, foarte grav, pentru că ajungem într-o situație în care subiectele importante sunt ocolite și mulți oameni care deschid seara televizoare la televiziunile de știri efectiv nu află despre subiecte importante care le afectează viața”, spune Mihai Voinea.
Cofondatorul Recorder a explicat pentru Radio Timișoara cum reușește publicația din conducere a căreia face parte să fie liberă de orice presiune externe.
“Poți să spui că, noi, la Recorder, în acest moment, suntem 100% liberi pentru că suntem finanțați aproape exclusiv direct din banii oamenilor. Nu luăm bani din ci o zonă care să aibă legătură cu politicul sau cu vreo instituție a statului. Toți banii vin direct de la oameni și asta arată că sunt oameni care vor să susțină presa independentă în România. Aș lăsa și o notă de optimism, însă, în același timp, trebuie să spunem că, din păcate, cea mai mare parte a presei din România în acest moment nu este liberă”, mai spune Mihai Voinea.
Radu Nicosevici, președintele Academiei de Advocacy, susține că în contextul alegerilor de anul viitor, degradare a presei din România se va accentua.
“Este cât se poate de clar că presa națională, e total deteriorată și aservită. Curentul ăsta a ajuns și la nivel local, cu toate că impactul n-a fost așa de mare. Presa locală a fost totdeauna o presă. Evident, mai modestă este decât cea națională. E o deteriorare puternică și lucrul ăsta se va multiplica în perioada imediat următoare anul preelectoral și anul electoral vor fi jalnici”, spune Radu Nicosevici.
Adunarea Generală a ONU a declarat ziua de 3 mai ziua mondială a Libertății Presei, pentru a conștientiza importanța libertății acesteia și a reaminti guvernelor obligația de a respecta și susține dreptul la liberă exprimare.

Ascultați reportajul realizat de Daniel Dancea.