AUDIO / Vestul Olimpic, episodul 10: Széchy László
În acest an, Parisul va găzdui din nou Jocurile Olimpice, la fix 100 de ani distanță de la precedenta ediție organizată. Și în urmă cu un secol, în capitala Franței, am avut sportivi originari din vestul României actuale care au urcat pe podiumul de premiere.
Articol de Gabriel Toth, 10 martie 2024, 15:26 / actualizat: 14 martie 2024, 18:17
Unul dintre ei se numește Széchy László, a practicat scrima, iar la olimpiada pariziană din 1924 a cucerit argintul pe echipe cu Ungaria, fiind la un pas foarte mic de aurul olimpic.
Széchy László s-a născut la Arad, la 18 noiembrie 1891. Nu își leagă activitatea sportivă de municipiul de pe Mureș, acolo unde are să își petreacă doar copilăria timpurie. Școala o începe la Cluj, fiind elev al Colegiului Reformat, din analele căruia lămurim și locul nașterii pentru viitorul mare sabrer – cele mai multe surse indicând Aradul, însă altele, la fel de credibile de altfel, Budapesta.
Ajunge într-adevăr în capitala Ungariei la vârsta adolescenței, unde își continuă studiile liceale. Aici, la vârsta de 17 ani, practică pentru prima oară scrima, la clubul MAFC Budapesta – acronim care s-ar traduce prin Clubul Universitar de Atletică și Fotbal.
A fost membru al acestei grupări vreme de 18 ani, până în 1927, când trece la gruparea Tisza Istvan Vivo Club, pentru care a mai concurat până în 1932 cu succese remarcabile, având în vedere vârsta sa deja înaintată. Cu acest club, în calitate de căpitan, a cucerit titlul național pe echipe la sabie, în 1927 și 1930, dar și o medalie de bronz, în 1928.
Aurul olimpic, decis la punctaveraj
Cea mai importantă realizare din îndelungata viață sportivă a arădeanului Széchy se leagă, firește, de Paris. La Jocurile Olimpice din 1924, a fost component de bază a unei foarte puternice echipe de sabie, Ungaria având deja tradiție în această disciplină, prin numeroasele medalii cucerite la edițiile timpurii ale Jocurilor.
Széchy László îi avea colegi de echipă pe László Berti, János Garay, Sándor Posta, József Rády, Zoltán Schenker, Ödön Tersztyánszky și Jenő Uhláry.
Echipa Ungariei a început concursul de sabie pe echipe în forță la Paris, cu o victorie categorică, 15-1 în fața Marii Britanii. Au urmat succese cu Belgia (10-6), Statele Unite (14-2) și Franța (10-6).
Cu succese pe linie, echipa Ungariei s-a calificat în grupa finală de patru, în care a reușit succese clare contra Olandei (14-2) și Cehoslovacia (11-5), dar în meciul de debut al acestei faze a remizat cu Italia, 8-8. Cele două națiuni au putut fi cu greu departajate, Italia fiind în cele din urmă declarată câștigătoare la punctaveraj.
Așadar, Ungaria, cu arădeanul Széchy László în componență, a încheiat concursul pe poziția a doua, deși nu a simțit gustul înfrângerii la Paris.
Răsplătit cu o tabacheră de argint
Chiar și așa, a fost o performanță remarcabilă, în condițiile în care echipa Italiei cucerise aurul și în 1920, la Antwerp, deci pornea ca marea favorită. Sabrerii maghiari au fost primiți ca niște eroi la întoarcerea în țară și răsplătiți mai degrabă simbolic.
De pildă, presa maghiară a vremii ne spune că, la clubul MAFC Budapesta, la care era legitimat Széchy, s-a ținut o serbare în cinstea sportivilor ce au reprezentat culorile roș-negre la Jocurile Olimpice. Iar sabrerul arădean, medaliat cu argint la Paris, a fost răsplătit cu o… tabacheră de argint.
Széchy László a absolvit, în 1915, Universitatea Tehnică din Budapesta, unde a căpătat o diplomă de inginer mecanic. A lucrat decenii la rând la Compania Electrică din Budapesta, de unde s-a pensionat ca director.
Inginer, oficial, jurnalist
Chiar dacă avea o carieră profesională remarcabilă, nu a putut sta departe de sportul care l-a consacrat și care i-a adus, în fond, notorietatea. După retragerea din activitatea competițională, a fost vicepreședinte al MAFC Budapesta și secretar al Federației Maghiare de Scrimă. Totodată, a fost și gazetar, având articole cu temă sportivă publicate în mai multe ziare din Ungaria.
Széchy László, imortalizat în ziarul maghiar Szozat, în 1924
De pildă, a fost unul dintre corespondenții cotidianului Nemzeti Sport pe durata Jocurilor Olimpice de la Paris, de unde a relatat nu doar de la concursurile de scrimă în care era implicat, ci și despre comportarea sportivilor maghiari în alte discipline. Într-un mod similar, fotbalistul timișorean Vasile Deheleanu a fost corespondent al Gazetei Sporturilor la edițiile de Mondial din 1934 și 1938.
Széchy László s-a stins din viață pe 9 decembrie 1963, la Budapesta, la vârsta de 72 de ani. Este înmormântat în cimitirul Farkasreti din capitala Ungariei.
Episodul al 10-lea al serialului Vestul Olimpic, realizat de Gabriel Toth, a fost difuzat în ediția de azi a emisiunii Arena Radio și poate fi reascultat aici:
